|
|
| Ştiri |
Export de energie de 100 mil. euro
2 sep 2010 |
Cel mai mare producator de energie din România, Electrica, si o filiala locala a unui grup din Serbia, controlata printr-un offshore cipriot, sunt protagonistii celui mai mare export de energie din România, în valoare de peste 100 de milioane de euro.
Cantitatea care urmeaza sa fie exportata catre Rudnap, un grup sârbesc reprezentat local printr-o filiala cu 3 angajati si afaceri de 7,2 mil. euro în 2009, este de 300 de MW având o valoare de peste 100 de milioane de euro si provine de la complexurile energetice Turceni si Rovinari, Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Ideea care a stat la baza realizarii acestui export masiv de energie, care ar acoperi de exemplu necesarul de consum pentru doi ani al Petrom, cea mai mare companie locala, a fost gândit pentru a ajuta sectorul de carbune, confruntat cu un excedent de productie pe fondul consumului redus de energie.
"De la 1 septembrie a început acest export si va avea o durata de un an de zile. Pretul la care se va realiza exportul de energie electrica este confidential, dar asigura profit societatilor românesti implicate", spune Ioan Folescu, directorul general al Electrica, firma ce intermediaza practic aceasta tranzactie.
|
Platile prin banci au scazut cu 7,5% în primul semestru, la 106 miliarde de lei
2 sep 2010 |
Valoarea platilor interbancare intermediate de Transford, operatorul sistemului electronic de plati, a fost de 106 miliarde de lei (25,6 mld. euro) în primele sase luni din 2010, în scadere cu 5% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Peste trei sferturi din transferurile bancare s-au realizat prin ordine de plata, iar restul prin bilete la ordin, cecuri, cambii sau debite directe, arata datele Transfond.
Datele privind platile efectuate de operatorii economici reprezinta înca o confirmare a directiei economiei, care în primul semestru s-a contractat cu 2,4% fata de perioada similara a anului trecut. Spre exemplu, anul trecut când Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un minus de 7,1%, platile efectuate prin banci au cazut cu 30%.
Cea mai mare scadere a fost înregistrata de platile cu cecuri, care au înregistrat un minus de 11,7% comparativ cu prima jumatate a anului trecut, ajungând la 9,1 miliarde de lei (2,2 mld. euro). Numarul cecurilor emise a scazut în aceeasi perioada cu 15,7%.
O scadere mai mica, de 3,5%, s-a înregistrat în cazul ordinelor de plata, care sunt decontate în ziua prezentarii sau în urmatoarea zi lucratoare, valoarea acestora totalizând 81,8 miliarde de lei (19,7 mld. euro). Numarul ordinelor de plata a crescut însa cu 2,6%, la 24,3 milioane.
Restrângerea consumului se vede cel mai bine în cazul tranzactiilor de direct debit, în principal plati de facturi efectuate direct de banca pe baza unui contract de mandat semnat anterior cu clientul. Astfel, valoarea medie a unei tranzactii de direct debit a scazut cu 43% fata de primul semestru din 2009, pâna la 9.000 de lei. Valoarea tranzactiilor s-a restrâns cu 7,6%, la 561 milioane de lei, în timp ce numarul acestora a crescut cu 62%.
În timp ce platile efectuate prin banci s-au diminuat, refuzurile la plata - cazurile în care banca nu a gasit suficiente lichiditati în contul clientului pentru a onora cecurile, cambiile sau biletele la ordin emise - au crescut cu peste 20%, totalizând 4,8 miliarde de lei în perioada ianuarie-iunie, potrivit datelor BNR.
|
Erste AM si-a schimbat strategia si vâneaza clienti institutionali pentru fondurile mutuale
2 sep 2010 |
Cel mai mare administrator de fonduri Erste Asset Management, cu active în gestiune de peste 2,2 mld. lei (518 mil. euro), îsi ajusteaza strategia la noile conditii din piata îndreptându-si tot mai mult atentia catre marii investitori institutionali, dupa ce în ultimii trei ani micii investitori de retail au fost principalul motor de crestere al activelor.
Primul pas facut de Erste AM înspre atragerea marilor investitori institutionali, de talia fondurilor de pensii, este orientarea fondurilor de instrumente cu venit fix din portofoliu spre plasamente cu un orizont de timp mai larg, de trei pâna la cinci ani. Spre deosebire de investitorii de retail cu apetit pentru plasamente pe termen scurt de timp si în cautare de randamente peste cele ale dobânzilor bancare, fondurile de pensii îsi ghideaza investitiile mai putin în functie de randamente, cât în functie de calitatea emitentului si de durata cât mai lunga a plasamentelor.
În contextul unei tendinte descendente tot mai evidente a dobânzilor, ponderea depozitelor bancare în portofoliul fondului de instrumente cu venit fix BCR Monetar a scazut cu circa 10%, pâna la 633 mil. lei, la finele primului semestru. La finele anului trecut, circa 55% din activele fondului de 819 mil. lei erau depozitate la banci. O alta schimbare consta în reducerea expunerii pe bancile elene (Alpha Bank, Banca Româneasca) si cresterea activelor depozitate în banci cu capital românesc (Banca Transilvania, CEC). Astfel, daca la finele anului trecut BCR Monetar avea depozite în valoare de 283 mil. lei deschise la banci elene, la finele primului semestru valoarea acestora a scazut cu 74 mil. lei. Cea mai mare scadere, de 78 mil. lei, a fost înregistrata de depozitele deschise la Alpha Bank.
"În primul semestru, pentru plasamentele fondului BCR Monetar am negociat dobânzi la depozite de o singura cifra, în contextul în care, pe parcursul anului trecut, dobânzile negociate puteau depasi 20% pe termen scurt", a spus Dragos Neacsu, presedintele societatii de administrare Erste Asset Management.
Parte din sumele retrase din depozite bancare s-au orientat catre titluri de stat si obligatiuni corporatiste emise de institutii precum Erste, Royal Bank of Scotland, Volksbank, BEI sau HVB. Cu un randament de 4,7% în primul semestru, BCR Monetar a investit 520 mil. lei în titluri de stat si obligatiuni corporatiste.
"Am diversificat structura plasamentelor astfel încât fondul sa fie mai aproape de investitorii institutionali, nu doar de clientii de retail. Am crescut de asemenea durata plasamentelor pâna la maturitati de 3-5 ani pentru a trezi interesul fondurilor de pensii. Nu cred ca exagerez daca spun ca fondurile mutuale vor atrage atentia si investitorilor institutionali din regiune, daca dimensiunea lor va creste, iar perceptia fata de riscul activelor românesti se va îmbunatati", a explicat Neacsu.
Şi portofoliul fondului de obligatiuni BCR Obligatiuni a fost restructurat, expunerea pe depozitele bancare scazând puternic de la 144 mil. lei în 2009 la 44 mil. lei la finele primului semestru în favoarea obligatiunilor corporatiste care au atras 372 mil. lei, mai mult cu 100 mil. lei. BCR Obligatiuni a înregistrat un randament de 4,8% în primul semestru.
Administratorul gestioneaza cel mai mare fond mutual de pe piata locala - BCR Monetar cu active nete de 1,4 mld. lei de la aproape 60.000 de investitori. Societatea mai gestioneaza înca patru fonduri mutuale cu profil de risc mediu si ridicat. Principalele plasamente ale fondului de actiuni BCR Expert, cu un randament negativ de 7,6% în primul semestru, au fost titlurile SIF Banat-Crisana, SIF Moldova, SIF Oltenia, Petrom si Transgaz care au atras câte peste 5% din activele de 14,4 mil. lei. BCR Expert a mai investit circa 5,7% din active în actiunile Fondului Proprietatea, mizând pe o listare cât mai rapida a fondului.
|
Amenintarile lui Boc nu dau rod: fondurile UE, un plus de doar 0,2%
2 sep 2010 |
Atragerea de fonduri europene a fost unul dintre criteriile anuntate de premierul Emil Boc în evaluarea ministrilor, evaluare de care urma sa depinda aseara cine pleaca si cine ramâne în guvern.
În iulie, rata de absorbtie a fondurilor europene a crescut cu numai 0,2% comparativ cu luna precedenta, ceea ce arata ca, în ciuda amenintarilor premierului, lucrurile bat pasul pe loc.
În total, la finele lunii iulie, România absorbise doar 10,3% (10,1% în iunie) din totalul fondurilor de 19,6 mld. euro alocate de UE României în perioada 2007-2013.
"Din nefericire, n-ati fost suficient de percutanti si de duri în raport cu cei care implementeaza. As vrea sa aud mai multe situatii în fiecare zi, în fiecare luna de administratii locale sau operatori privati care nu absorb banii europeni, care nu cheltuiesc banii din fonduri europene, odata ce contractele au fost semnate. (...) Omul rau este primul-ministru (...)", a sustinut ieri premierul în timpul sedintei de guvern, cu câteva ore înaintea reuniunii grupurilor parlamentare ale PDL unde urma sa fie facuta evaluarea ministrilor si sa se decida cine va fi schimbat.
De la 9 iulie, în saptamâna în care premierul a amenintat ca cine nu absoarbe fonduri europene pleaca din Guvern si sfârsitul lui august au fost efecuate plati catre beneficiarii fondurilor europene de 197 mil. euro, potrivit datelor Guvernului. Problema cea mare în absorbtia fondurile este ca banii vin de la UE, ei se afla într-un cont al Trezoreriei, dar procedurile administrative greoaie, lipsa cofinantarii sau lipsa apetitului bancilor de a acorda credite pentru cofinantari face ca acesti bani sa nu ajunga la beneficiari - cei care au aprobate proiecte pentru atragerea de fonduri.
Constant, în conturile Trezoreriei se afla între 1,5 mld. euro si doua mld. euro, fonduri europene, însa banii nu ajung, efectiv, la beneficiari. Sunt bani care nu produc nimic, nici macar dobânda, pentru ca nu pot fi "miscati".
În aceeasi vreme, România îsi plateste constant contributia la bugetul UE - 3,68 miliarde de euro în primii trei ani de la aderare - fiind singurul stat dintre noii membri aflat în pozitia de contributor net la bugetul Uniunii, cu un sold negativ de 456 mil. euro între 2007 si 2009.
Cel mai dinamic sector în atragerea de fonduri ramâne sectorul privat, care are cereri pe proiecte de 6-7 mld. euro (mai ales prin programul Regio, aflat în curtea ministrului Elena Udrea), institutiile statului neparând a avea un apetit deosebit fata de acest aspect, desi au pe mâna programele sectoriale. În coada continua sa ramâna Ministerul Transporturilor care a atras doar 1,7% din cele peste 4 mld. de euro care îi sunt atribuite.
Ministrii vin cu explicatii
Principala problema ar fi, spun ministrii Cabinetului Boc, întârzierea cu care autoritatile locale pun în practica proiectele pentru care au primit aprobare de finantare. Potrivit Elenei Udrea, ministrul dezvoltarii, al carei minister este cel mai dinamic în atragerea de fonduri (20,3% din totalul fondurilor), autoritatile locale, desi au în derulare proiecte cu fonduri UE, nu achita lucrarile aferente si, prin urmare, nici nu solicita ministerului rambursari.
Colegul sau, ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga, are însa si alte explicatii. El a sustinut ca ministrii sanatatii, educatiei si cel al muncii nu au cerut ministerului sau (care este autoritate de management pe mai multe axe ale programelor europene) bani pentru programe privind descentralizarea si eficacitatea economica.
Berceanu se lauda ca atrage 3 mld. euro
Ministrul transporturilor Radu Berceanu sustine ca a lansat licitatii de 3,14 miliarde de euro, care vor fi atribuite pâna la finele anului, astfel încât în primavara sa poata începe lucrarile. Ministerul nu a atras, pâna în prezent, decât 1,7% din fondurile care îi erau destinate.
"Licitatiile vor fi atribuite pâna la sfârsitul anului, iar cu tot cu contestatii sa aflam firma câstigatoare în ianuarie-februarie 2011 si din martie sa putem lucra", a spus ieri Berceanu. Printre proiectele licitate se numara autostrada Nadlac-Arad (288 mil. euro), Timisoara-Lugoj (338 mil. euro), Orastie-Sibiu (770 mil. euro).
|
BCR devine agent imobiliar pentru a stimula creditele
2 sep 2010 |
BCR, cea mai mare banca locala dupa active, se transforma în agent imobiliar si lanseaza un portal cu oferte de vânzare de apartamente, case si terenuri preluate de la agentii de specialitate sau de la diferiti dezvoltatori.
Banca face astfel o noua încercare pentru a stimula vânzarea de credite ipotecare printr-o oferta integrata - locuinta, consultanta, credit, asigurare, dupa ce în ultimele luni nici programul "Prima casa" nu a mai adus multi clienti.
BCR a acordat de la începutul anului credite ipotecare în valoare cumulata de 850 mil. euro, a declarat Ştefan Coroianu, directorul diviziei credite de retail a bancii, precizând ca acest segment continua sa înregistreze o scadere comparativ cu anul trecut, iar revenirea pe plus ar putea avea loc abia în ultimele trei luni din 2010.
"Se înregistreaza fluctuatii, dar piata creditelor imobiliare este în scadere. Ma astept la o revenire pe crestere începând cu trimestrul patru, urmând ca din 2011 sa avem o relansare a creditarii", a spus Coroianu.
Pe baza parteneriatelor încheiate cu 170 de agentii si 90 de dezvoltatori imobiliari din tara - inclusiv finantati de alte institutii de credit, banca a acordat în primele sase luni ale anului 570 de credite ipotecare si spera sa ajunga la 2.500 pâna la sfârsitul lui 2011, inclusiv pe seama promovarii ofertelor de locuinte prin portalul www.bcrimobiliare.ro.
Colaborarea cu agentii imobiliare si dezvoltatori a început din toamna lui 2007, când BCR a dechis 22 de centre specializate în vânzarea de credite ipotecare, în prezent având 24, din care 12 în Bucuresti.
Portalul lansat acum contine circa 800 de anunturi cu oferte de locuinte, potrivit lui Coroianu, tinta fiind de 20.000 de anunturi înscrise pe site în urmatorul an. Aproape un sfert din anunturile publicate sunt pentru locuinte aflate în Bucuresti. Pretul apartamentelor scoase la vânzare în Capitala variaza între 37.000 de euro si 570.000 de euro, în functie de suprafata si localizare.
Numarul vizitatorilor este estimat de banca la 120.000 în urmatorul an, dintre care 3.000 sa si achizitioneze o locuinta. Tot pentru anul viitor, BCR îsi propune cresterea numarului partenerilor la 270 de agentii imobiliare si 140 de dezvoltatori.
În paralel cu oferta de locuinte care acopera în prezent aproape toate judetele tarii, portalul ofera si informatii despre procedurile de achizitie, ofertele de finantare si de asigurare a locuintelor. Pe site sunt postate gratuit anunturile agentiilor imobiliare si dezvoltatorilor care au încheiat un protocol de colaborare cu banca.
De asemenea, portalul lansat de BCR are o sectiune dedicata dezvoltatorilor de proiecte imobiliare, unde acestia pot gasi informatii referitoare la realizarea unui proiect, stabilirea bugetului proiectului sau accesarea unei finantari bancare.
Oficialii BCR nu au vrut sa faca publica valoarea investitiei în portalul imobiliar, mentionând însa ca investitia va fi recuperata prin finantarile acordate odata ce se va ajunge la o masa critica de oferte publicate pe site. Clientii care vor sa cumpere o locuinta listata pe site-ul lansat de BCR îsi pot finanta achizitia inclusiv printr-un credit ipotecar de la alta banca. În paralel, banca alimenteaza ea însasi piata imobiliara cu sute de proprietati recuperate de la clientii care nu si-au mai platit ratele la credite. Numarul anunturilor cu bunuri executate silit publicate a crescut rapid în ultimele luni mai ales ca multe licitatii sunt rostogolite de la o luna la alta din lipsa de cumparatori.
Dezvoltatorii imobiliari spun ca piata achizitiilor de locuinte începe sa-si revina treptat, dar anul acesta va fi sub 2009 din punctul de vedere al tranzactiilor.
"Anul acesta va fi mai slab decât 2009 pentru piata imobiliara deoarece au existat doua luni de stagnare, mai si iunie, dupa anuntarea masurilor de austeritate. Chiar daca aveau bani clientii au asteptat sa vada încotro merge economia", a declarat Asher Lax, directorul de vânzari al dezvoltatorului imobiliar Adama.
|
SUA au pus capat razboiului din Irak. Costurile s-ar putea ridica la 3.000 de miliarde de dolari
2 sep 2010 |
Presedintele american Barack Obama a anuntat marti încheierea misiunii americane de lupta în Irak, afirmând ca Statele Unite si-au îndeplinit "menirea" aici, iar acum este timpul sa îsi concentreze toata atentia asupra problemelor presante de acasa. 8.400 de militari români au fost în Irak pe parcursul razboiului.
Americanii au pus capat unuia dintre cele mai lungi razboaie din istoria recenta, dar nu pot spune ca acesta s-a terminat cu o victorie, în conditiile în care în Irak violentele înca mai continua. La final, scopul acestuia pare sa fi fost unul economic, nu amenintarea la adresa securitatii SUA, asa cum declara fostul presedinte american George W. Bush.
Razboiul a început pe 19 martie 2003 cu o lovitura asupra locului unde presedintele irakian Saddam Hussein si principalii sai comandanti se întâlneau. Principalele motive ale invaziei invocate de americani au fost acelea ca Irakul finanteaza terorismul si detine arme de distrugere în masa.
Administratia Bush a pretins ca invazia Irakului este un razboi preemtiv - razboi initiat din convingerea ca un viitor conflict este inevitabil -, însa unii specialisti nu sunt de acord cu aceasta declaratie, afirmând ca Irakul nu reprezenta o amenintare militara la adresa SUA.
Interesul si numai interesul
Au existat si voci care au afirmat ca razboiul a fost în parte o încercare a SUA de a controla petrolul din Orientul Mijlociu.
"Fara îndoiala în cazul razboiului din Irak a fost vorba de o operatiune politico-militara comandata de interese de business. Doar cei naivi mai pot crede altceva. Dovezile sunt covârsitoare", este de parere analistul politic Daniel Barbu.
În 2008 autoritatile americane au concluzionat ca se pot observa progrese în ceea ce priveste securitatea si economia, iar anul trecut presedintele american Barack Obama a anuntat ca fortele armate se vor retrage în decurs de 18 luni, în Irak urmând a ramâne un numar limitat de soldati pentru supraveghere si consiliere.
Statele Unite nu au fost singure în aceasta lupta. Principalul partener a fost Marea Britanie, alaturi de alte peste 20 de state, printre care si România. Potrivit Ministerului Apararii Nationale, "peste 8.400 de militari români si-au pus viata în slujba drapelului national în teatrul de operatii din Irak". Ţara noastra si-a retras trupele la jumatatea anului trecut.
"România a jucat un rol periferic, însa a jucat un rol. În contextul anului 2003 companiilor românesti de tot soiul li s-a prezentat o paleta larga de oportunitati pentru reconstructia Irakului. Americanii si britanicii s-au aratat zgârciti cu oportunitatile, iar acestea nu s-au mai concretizat pentru noi", concluzioneaza Barbu.
Starea economiei SUA a grabit retragerea
În conditiile în care acasa problemele economice persista, multi americani, nu doar sustinatorii lui Obama, spera ca decizia acestuia de a pune capat unui razboi, ce a durat ceva mai mult de sapte ani, va avea un impact semnificativ asupra economiei, care a trebuit sa suporte pâna acum costurile imense pe care le-au presupus operatiunile militare în Irak, scrie presa straina.
Un razboi nu este niciodata ieftin. Economistul premiat cu premiul Nobel Joseph Stiglitz spunea în 2008 ca "aventura din Irak a dezechilibrat economia Statelor Unite, ale carei probleme merg mult mai departe decât criza din sectorul imobiliar. Nu poti cheltui 3.000 de miliarde de dolari (2.365 mld. euro) - da, 3.000 de miliarde - pentru un razboi fara sorti de izbânda în afara granitelor tarii si sa te astepti sa nu resimti efectul acasa".
Cifrele vehiculate difera însa foarte mult. Astfel, potrivit Biroului de Buget din Cadrul Congresului, o institutie non-partizana, costul razboiului din Irak a fost de peste 700 de miliarde de dolari (552 mld. euro).
Problemele de acasa sunt acum prioritatea
Pentru ca se apropie alegerile de la jumatatea mandatului ce vor avea loc în luna noiembrie, presedintele american a iesit la înaintare si a spus ca resursele contribuabililor nu ar trebui cheltuite în Irak, ci investite în economia americana.
Cea mai mare superputere a lumii are nevoie sa se concentreze asupra situatiei de acasa, în conditiile în care datoria totala a atins un nivel maxim istoric de 13.000 de miliarde de dolari (10.250 de miliarde de euro).
Potrivit Biroului de Buget retragerea rapida a trupelor din Irak ar ajuta la economisirea a doar 67 mld. dolari în urmatorii doi ani, mai putin de o treime din costul estimat pentru operatiunile din Irak si Afganistan în aceasta perioada.
Statele Unite ramân însa implicate în razboiul din Afganistan, de aceea exista voci care spun ca suma economisita ar putea fi redirectionata catre celalalt teatru de operatiuni.
Razboiul din Irak în cifre
* 4.421 de americani, participanti la misiunea militara din Irak, au murit de la începutul invaziei americane din martie 2003. Dintre acestia, 3.492 au murit în timpul operatiunilor. Alti 32.000 de americani au fost raniti.
* Între 97.000 si 106.000 de civili irakieni si-au pierdut viata, începând cu martie 2003, din cauza atacurilor armate.
* Statele Unite vor fi cheltuit aproape 802 mld. dolari cu finantarea operatiunilor militare din Irak pâna la finalul anului fiscal 2011, potrivit unei estimari a Serviciului de Cercetare a Congresului.
* Economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, estima în 2008 ca, în realitate, costul operatiunilor se va ridica la 3.000 mld. dolari.
* În perioada 2006-2010, peste 1,6 milioane de irakieni sau 5,5% din populatia tarii si-au parasit localitatile de resedinta, mutându-se în alte regiuni ale statului.
Filmul razboiului
* Martie 2003 - Americanii invadeaza Irakul sub pretextul ca tara ar detine arme nucleare care ar ameninta securitatea Statelor Unite
* Decembrie 2003 - Liderul irakian Saddam Hussein este capturat de soldatii americani. El a fost executat prin spânzurare în decembrie 2006
* Aprilie 2005 - Liderul kurd Jalal Talabani devine primul presedinte al Irakului dupa ce a fost ales de parlament
* Septembrie 2007 - Izbucneste unul dintre cele mai mari scandaluri, dupa ce angajati ai companiei private de securitate Blackwater au ucis 17 civili
* Septembrie 2010 - Trupele americane încep retragerea din Irak. Conflagratia a facut peste 4.000 de victime printre soldatii americani
|
Se contureaza o noua piata: proprietarii de apartamente noi le dau în chirie
2 sep 2010 |
Unii dintre proprietarii care si-au cumparat o locuinta într-un complex rezidential nou construit cauta sa-l dea în chirie cu un pret pe metru patrat cel putin la fel de avantajos ca în cazul unui apartament vechi, adica între 6 si 9 euro pe metru patrat pentru apartamente mobilate din Bucuresti.
Consultantii imobiliari spun ca au observat aceasta tendinta. "Îl dau în chirie fie pentru ca l-au cumparat cu scop investitional, fie pentru ca sunt nevoiti sa o faca", spune Valentin Ilie, CEO al firmei de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania.
Desi existau si pâna acum apartamente noi de închiriat, acestea erau închiriate direct de dezvoltatori, din cauza lipsei cumparatorilor. Faptul ca si proprietarii încep sa-si închirieze apartamentul ar putea pune presiune pe piata chiriilor din Capitala, desi aceasta are înca dimensiuni foarte reduse în România. Pe site-urile de închirieri direct de la proprietari au aparut si apartamente din complexul Asmita Gardens, unul dintre proiectele noi mai bine pozitionate din Bucuresti, fiind situat chiar pe Splaiul Unirii în zona Tineretului. Spre exemplu, un apartament de doua camere de 76 de metri patrati ar putea fi închiriat cu 650 de euro pe luna, potrivit datelor de pe un site imobiliar
|
Clientii îsi pierd rabdarea si încep sa dea bancile în judecata pentru reducerea costurilor la credite
2 sep 2010 |
Câteva sute de clienti ai Volksbank s-au reunit marti-seara pentru a demara un proces colectiv împotriva bancii, prin care cer eliminarea unor comisioane si clauze din contract considerate abuzive. Şi clientii nemultumiti ai BCR pregatesc o întâlnire în aceasta seara pentru a discuta cai de atac împotriva bancii.
Peste 900 de clienti care au credite în derulare la Volksbank, a treia banca locala dupa activele detinute, se pregatesc sa intenteze un proces colectiv împotriva bancii, prin care vor cere eliminarea din contractul de credit a unui comision denumit "de risc", pe care îl considera nejustificat.
Conflictul dintre clienti si banci, care a ars mocnit pâna acum, pare sa devina unul deschis, în conditiile în care oamenii, marcati de reducerea veniturilor si cresterea impozitelor, simt ca bancile nu fac nimic sa îi ajute, ci dimpotriva, cauta sa îsi protejeze profiturile prin perceperea de dobânzi si comisioane ridicate. Recenta Ordonanta 50/2010, care obliga bancile sa stabileasca formule transparente de calcul al dobânzii si reduce numarul de comisioane care pot fi percepute, a dat un impuls eforturilor clientilor. Comisionul de risc perceput de Volksbank, care se calculeaza lunar la soldul creditului, asemeni dobânzii, cade în afara reglementarilor ordonantei, care permite doar aplicarea unui comision lunar de administrare. Celelalte comisioane permise sunt de acordare a creditului, de rambursare anticipata (plafonat la 1% din suma) si pentru servicii suplimentare prestate de banca.
"Am convenit asupra liniilor esentiale ale contractului de asistenta juridica. În functie de data la care se încheie, voi demara procedurile", spune avoctaul Gheorghe Piperea, cel care a fost selectat formal de grupul de clienti ai Volksbank pentru a-i reprezenta în justitie. Piperea, care s-a evidentiat în ultimii ani prin initiative precum proiecte pentru legea concordatului-preventiv (aplicabila în cazul creditelor pentru companii) sau a falimentului personal (în cazul persoanelor fizice), spune ca va începe demersul printr-o încercare de conciliere, care sa duca la o rezolvare pe cale amiabila a conflictului dintre clienti si Volksbank.
De partea cealalta, reprezentantii Volksbank spun ca prefera o abordare la nivel individual.
"Discutam individual cu clientii. Multi clienti vin si spun ca au fost multumiti cu costurile împrumutului la acordare si sunt multumiti în continuare, dar daca exista aceasta ordonanta, vor sa se renunte la comision (de risc - n. red.)", afirma Simona Fatu, vicepresedinte al Volksbank, responsabila de operatiunile de retail.
Aceste "miscari" ale clientilor au prins contur pe internet, iar acum dau semne sa treaca într-o noua faza. Spre exemplu, un forum al clientilor Volksbank din Bucuresti are peste 800 de membri, iar un alt forum, al clientilor din Timisoara, are peste 300.
Exista si cel putin doua forumuri ale clientilor BCR, care reunesc circa 400 de membri. Şi clienti ai Bancpost sau Raiffeisen Bank au creat forumuri, care au însa mai putini membri.
În cadrul forumurilor, clientii îsi împartasesc experientele avute cu banca, dar fac si schimb de documente (petitii sau informari primite de la banca).
Ce reclama clientii?
"La Volksbank este vorba despre comisionul de risc. Dar la multe banci este o clauza în contract, care spune ca banca trebuie sa faca o reevaluare a garantiei si daca rezulta un pret mai mic într-o proportie consistenta (fata de cel stabilit initial - n. red.), esti obligat sa constitui alta garantie în 15 zile. Daca nu o faci, banca declara creditul scadent", explica Piperea.
Avocatul considera ca prin comisionul de risc banca transfera costul creditelor neperformante asupra clientilor, desi problemele apar tocmai din cauza propriei neglijente din perioada de boom a creditarii. Mai mult, în acei ani, clientii erau prea grabiti sa obtina creditul pentru a-si permite sa negocieze clauzele contractuale sau chiar sa le studieze cu atentie.
O alta problema - semnalata în special de clientii BCR - este legarea dobânzii de un indicator netransparent (numit în general dobânda de referinta interna a bancii), în locul indicatorilor independenti, cum sunt Robor pentru lei sau Euribor pentru euro. Indicatorii calculati intern de catre banci au valori considerabil mai ridicate decât cei independenti, lucru explicat de bancheri prin faptul ca iau în calcul costul total de finantare (respectiv dobânzile mai mari platite la depozitele clientilor, dar si costul riscului).
Marian Toma din Pitesti, un client al BCR, a mers însa în justitie si a cerut ca banca sa aplice marja stabilita în contract, de 1,5 puncte procentuale peste indicatorul Euribor si nu la propria dobânda de referinta (mult mai mare), conditii în care dobânda la credit coboara de la 10% la 2,5% pe an. Cel putin într-o prima faza, instanta i-a dat dreptate.
Ce spune ANPC
Bancile trebuie sa vina cu formule de calcul transparente si pot sa modifice structura comisioanelor percepute pentru a se alinia cu prevederile Ordonantei 50, însa toate modificarile trebuie agreate cu fiecare client în parte, spune Constantin Cerbulescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, institutia care a promovat noile reglementari si care urmareste aplicarea lor.
"Au fost foarte multe plângeri în cazul Volksbank si am avut chiar acum doua saptamâni reprezentanti ai unui grup care au venit la noi. Au fost si controale si am aplicat sanctiuni la Bucuresti si în teritoriu. Trebuie sa înteleaga ca trebuie sa respecte Ordonanta 50, care este în vigoare", spune Cerbulescu. El nu a precizat valoarea amenzilor.
Bancherii încearca sa îsi convinga clientii sa agreeze noi formule de calcul al dobânzii si noi comisioane, care sa fie conforme cu ordonanta, dar sa lase costul nemodificat.
"Pot redenumi comisionul în baza ordonantei, dar trebuie sa aiba si acordul consumatorului, de aceea trebuie sa faca notificarile. Consumatorii sunt cei care trebuie sa îsi dea acordul, e un contract încheiat între doua parti. Ordonanta transparentizeaza aceasta relatie", spune Cerbulescu. ANPC sfatuieste clientii sa notifice în scris eventualul refuz de a accepta noile conditii. În cazul în care nu ajunge la o întelegere cu banca, clientul poate fie sa ramburseze anticipat tot creditul, fie sa mearga în instanta, daca se simte nedreptatit.
"Mare parte din portofoliul de credite sta în doua costuri: dobânda si comisionul de risc. Nu avem comision de administrare. Nu este normal sa vina ANPC si sa spuna cum trebuie sa se numeasca un comision", spune Simona Fatu. Volskbank are circa 250.000 de clienti, majoritatea persoane fizice, cu credite imobiliare sau ipotecare. Ea admite ca banca are deja mai multe proces pe rol cu clientii si este hotarâta sa îsi apere interesele în instanta.
ANPC a amendat bancile cu jumatate de milion de lei
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a amendat mai multe banci comerciale cu 527.500 de lei (124.000 de euro) si chiar a decis sa suspende temporar dreptul de a vinde credite în cazul a 17 unitati, dupa un control derulat în luna iulie. ANPC a vizat aplicarea prevederilor privind serviciile de plati, dar si cele privind creditele pentru consumatori.
Abaterile constatate merg de la informarea incompleta în privinta tarifelor si comisioanelor, neafisarea unor comisioane, pâna la omisiuni în contractele de credit sau nerespectarea cerintelor privind caracterele care trebuie folosite în redactarea documentelor.
|
Românii vor taia cheltuielile cu locuinta, hainele si mobilul
2 sep 2010 |
Statul scoate un miliard de euro din consum prin taierea salariilor bugetarilor. Ziarul Financiar a realizat piramida pietelor cele mai afectate de scaderea puterii de cumparare în viziunea companiilor de cercetari de piata.
Un nou val de scaderi va atinge pietele mari de consum în al doilea semestru din an, tinând cont ca statul scoate un miliard de euro din consum prin taierea salariilor bugetarilor, dupa prabusirea vânzarilor de locuinte si automobile din 2009, generata de reducerile salariale si disponibilizarile din mediul privat.
Românii au renuntat deja la investitii, precum achizitiile de locuinte sau masini, astfel încât este posibil ca reducerea salariilor bugetarilor sa fie vizibila spre sfârsitul anului în special în structura de cheltuieli de consum ale gospodariilor, care au însumat aproximativ 17 miliarde de euro în semestrul al doilea din 2009.
În România sunt aproximativ 8 milioane de gospodarii, acestea realizând în ultimele sase luni ale anului trecut cheltuieli totale de consum de aproape 9.000 de lei pe gospodarie, potrivit datelor de la Institutul National de Statistica.
Reducerea salariilor bugetarilor de la 1 iulie scoate un miliard de euro din consum, adica aproximativ un sfert din masa salariala neta a bugetarilor estimata de ZF la 4,3 mld. euro pe sase luni, potrivit datelor din bugetul general consolidat pe S1 din 2010.
"Pusi în fata unor reduceri salariale de 25%, cred ca angajatii bugetari vor taia cel mai mult din cheltuielile cu dotarea si întretinerea locuintei, precum si din bugetul pentru iesirile în oras sau activitati de recreere si pentru îmbracaminte si telecomunicatii", prognozeaza Marius Caluian, directorul general al companiei de cercetare de piata MEMRB România.
La polul opus, sectorul farma si cel al utilitatilor s-ar putea dovedi si în acest an imune la scaderea veniturilor clientilor, estimeaza companiile de cercetare a pietei. "În general vor fi mai afectate doua categorii mari de produse: cele neperisabile, care pot fi reutilizate (precum îmbracamintea sau mobilierul) si cele afectate puternic de piata neagra (tigarile, alcoolul)", afirma la rândul sau Daniel Enescu, partener al Daedalus Millward Brown.
Românii si-au redus frecventa vizitelor chiar si în magazinele alimentare în acest an si, în plus, numarul cumparatorilor s-a diminuat comparativ cu 2009, arata un studiu al GfK. Reprezentantii companiei de cercetare anticipeaza continuarea acestor tendinte.
|
Casele din zona rurala au mai atenuat din declinul vânzarilor de termopane pe o piata de jumatate de miliard de euro
1 sep 2010 |
Piata de profiluri din PVC pentru ferestre si usi, unul dintre motoarele de crestere ale pietei constructiilor de dupa '90, se afla într-un declin accentuat înca din 2008, iar previziunile celor mai mari jucatori nu sunt foarte optimiste pentru urmatorii ani. De altfel, momentul revenirii consumului este nesigur, însa în mod cert nu vor mai fi înregistrate cresterile de dinainte de criza.
Consumul de tâmplarie termoizolanta, cunoscuta si sub denumirea de termopan, s-a redus la jumatate anul trecut, ajungând sub 500 de milioane de euro, din care profilurile din PVC, principala materie prima, ajung la circa 150-200 de milioane de euro.
În plus, pentru anul acesta estimarile indica o reducere de cel putin 10%, potrivit informatiilor de la jucatorii din piata. Diminuarea pietei a condus si la disparitia a circa 20% din producatorii de pe piata, în principal cei mici si medii, care au aparut în perioada 2007-2008, când piata atingea nivelul de un miliard de euro. Declinul a continuat si în prima jumatate a anului, însa pentru aceasta perioada parerile sunt împartite. Unele companii estimeaza ca vânzarile au scazut cu 30%, altele indica o diminuare usoara de 5-10%.
"Fara îndoiala, începutul anului 2010 a fost unul foarte greu pentru piata de tâmplarie. Cumulul conditiilor meteo defavorabile cu impactul economic negativ a condus la o contractie a pietei cu aproximativ 30-35% fata de valorile normale ale începutului de an. Însa valoric, scaderea înregistrata de VEKA în România se situeaza, dupa primele sase luni, la aproximativ 10%, pentru ca vindem doar profiluri clasa A, unde scaderea nu a fost asa brusca", a declarat Gabriel Nicolaescu, deputy general manager al VEKA România.
Compania a înregistrat anul trecut o scadere de 33% a cifrei de afaceri, pâna la 30,4 milioane de lei (7,2 milioane de euro), însa veniturile înregistrate de grupul VEKA în România au scazut cu 35%, pâna la circa 13 mil. euro, pentru ca germanii fac si importuri directe de la firma-mama. Nicolaescu considera ca din pacate, odata cu majorarea cotei de TVA concomitent cu anuntarea masurilor de austeritate, scaderea pietei va continua, iar sfârsitul de an va fi un impas greu de ocolit pentru multi producatori de tâmplarie.
Pe de alta parte, producatorul german Gealan, care detine o fabrica în vestul Capitalei, considera ca în primele sase luni scaderea pietei nu a mai fost la fel de drastica ca anul trecut. "Evolutia sectorului de tâmplarie PVC în primele luni ale anului 2010 este comparabila cu aceeasi perioada din 2009, poate cu o usoara scadere. Anul trecut piata de tâmplarie din PVC s-a confruntat cu o scadere de circa 50% comparativ cu anul precedent", spune Aurel Vlaicu, directorul general al Gealan România, subsidiara locala a grupului german Gealan.
Compania a înregistrat anul trecut o scadere de 42% a cifrei de afaceri, pâna la 153,9 mil. lei (36,3 mil. euro).
Din cauza crizei, Gealan si-a schimbat strategia în 2009 si nu a mai început constructia unei noi fabrici în care sa fie relocate actualele linii de productie din Capitala. Compania anunta în 2008 ca va vinde terenul de 2,5 hectare din Bucuresti pe care se afla fabrica si ca va muta productia în judetul Giurgiu, dar scaderea brusca a pietei a schimbat planurile companiei.
Valoarea investitiei se ridica la circa 10 mil. euro si urma sa dubleze capacitatea de productie actuala a companiei. Gealan România livreaza profiluri PVC pentru circa 450 de firme producatoare de usi si ferestre si distribuie produse si catre pietele din Bulgaria, Republica Moldova si Germania.
Posibila revenire în 2011
Jucatorii de pe piata considera ca este dificil de prognozat o revenire a pietei interne, dar spera ca anul viitor sa apara primele semne.
"Este posibil ca din 2011 sa putem vorbi de o revenire pentru acest sector daca se vor îmbunatati conditiile de creditare si vom reveni pe un trend economic ascendent", considera Vlaicu.
În conditiile actuale cresterile ar putea veni doar din reorientarea unei parti din productie catre export. "Este dificil de prognozat o revenire a pietei interne. În perioada urmatoare piata de profiluri ar putea avea cresteri doar la export", sustine Pavel Ivanov, director comercial al diviziei de profiluri de tâmplarie a Teraplast. El considera ca cele mai importante masuri pentru a impulsiona piata constructiilor ar fi ca institutiile statului sa îsi plateasca datoriile fata de firmele de constructii, sa se revigoreze programul de reabilitare termica a imobilelor conform cerintelor si normelor Uniunii Europene si sa se introduca facilitati fiscale pentru cei care investesc în reabilitarea termica a locuintei.
Totusi, Teraplast a înregistrat o crestere a vânzarilor în primul semestru datorita extinderii portofoliului de produse, a distributiei si a serviciilor. În primele sase luni ale anului 2010 vânzarile de profiluri de tâmplarie marca Orizont ale Teraplast s-au cifrat la aproximativ 3 milioane de euro, de cinci ori mai mult comparativ cu perioada similara a anului trecut, cele mai bune luni fiind aprilie, mai si iunie.
Renovarile au salvat consumul
Cei mai activi cumparatori de tâmplarie termoizolanta în primul semestru au fost din zona rurala, unde potentialul este foarte ridicat datorita nivelului scazut de finisare pe care îl au locuintele în prezent, dar si din zona urbana unde s-au derulat în principal lucrari de renovare.
"Clientii Teraplast pe segmentul de profiluri PVC pentru tâmplarie sunt firmele care produc ferestre si usi PVC. Din informatiile primite de la aceste companii cea mai mare cerere de produse a fost pe domeniul rezidential, în special zona rurala, pe cladiri noi si înlocuiri. Am abordat de asemenea sectorul de export, în principal în tarile limitrofe", spune Ivanov de la Teraplast.
Compania si-a propus o cifra de vânzari pe partea de profiluri PVC de aproximativ 7 milioane de euro în 2010, ceea ce înseamna de trei ori mai mult fata de 2009, iar dupa prima jumatate Teraplast îsi mentine aceste previziuni. Compania estimeaza ca în acest moment detine o cota de piata de aproximativ 5%, comparativ cu 1,6% în 2009.
Teraplast a relocat la începutul anului 2009 productia de profiluri PVC din Bistrita în parcul industrial din localitatea Saratel, în urma unei investitii de aproximativ 2 milioane de euro. În noiembrie 2009 a investit 2 milioane de euro în extinderea cu 60% a fabricii de profiluri PVC, iar în 2010 investitiile realizate în cadrul diviziei au fost orientate înspre achizitionarea de noi matrite, ce vor permite extinderea gamei de sisteme. În prezent Teraplast produce profiluri de tâmplarie cu 4,5 si 6 camere.
Odata cu venirea crizei au crescut vânzarile de profiluri clasa A (cu cinci-sase camere interioare de izolare), în detrimentul celor mai ieftine, considera jucatorii de pe piata.
"Înca de la intrarea VEKA pe piata româneasca, în anul 2000, cea mai mare pondere a vânzarilor au avut ca destinatie finala zona rezindentiala, unifamiliala sau plurifamiliala. Aceasta tendinta se manifesta pe întreaga piata. Ce este notabil însa, am constatat în piata de constructii o reorientare a dezvoltatorilor imobiliari catre solutii tehnice performante energetic, si nu catre solutia cea mai ieftina cum erau obisnuiti în perioada anterioara crizei. Acest lucru este îmbucurator caci demonstreaza o grija mult mai mare atât fata de aspectul calitativ al lucrarilor, cât si din perspectiva cumparatorului final", explica Nicolaescu de la VEKA.
Mai mult decât atât, ponderea profilurilor colorate a cunoscut în ultima perioada o crestere constanta, atât în imitatii de esente lemnoase, cât si în cazul culorilor speciale.
De altfel, reprezentantii VEKA sustin ca pe profilurile de clasa A deja se resimte o crestere a consumului. "Având în vedere însa ca o mare parte din piata este dominata înca de profiluri din clase inferioare, al caror consum a scazut cel mai drastic în ultima perioada, cred ca putem spune ca mai avem mult pâna când îsi vor reveni. Estimam ca acest segment va avea o crestere constanta în urmatorii ani, ajutând astfel si la o usoara crestere a pietei", sustine managerul de la VEKA. Compania estimeaza pentru anul acesta mentinerea cifrei de afaceri din 2009, de 13 milioane de euro, chiar daca scaderea pietei va continua pâna cel putin la sfârsitul anului, tocmai pentru ca se bazeaza pe majorarea vânzarilor de profiluri de clasa A.
|
Ce business se poate face din depresii: psihologii si producatorii de medicamente câstiga în jur de 50 mil. euro anual
1 sep 2010 |
Piata de antidepresive din România a înregistrat în primele sase luni ale anului 2010 o crestere de 21,3% cu peste 1,4 milioane de unitati vândute fata de aceeasi perioada a anului 2009.
"Tulburarile de depresie si anxietate au crescut considerabil ca incidenta în ultimul an si jumatate. Este un fenomen descris pentru prima data la criza din 1930 în domeniul business si industrial, acolo unde practic pierderile au fost masive atunci asa cum sunt si acum. Profesiile de ajutor, psihiatrii, psihologii, sunt mai putin afectate de criza. Din experienta personala si din discutii cu colegii avem persoane din zona de management care au facut apel la ajutor psihologic fiind afectate strict de criza", spune un psihoterapeut din Capitala.
În aceste conditii în care criza face ravagii în mintile managerilor, psihiatrii, psihoterapeutii, dar si producatorii de antidepresive câstiga bani buni în aceasta perioada.
Daca în alte tari cum este spre exemplu Elvetia, bancherii stresati au asigurari pentru consiliere psihologica, iar asiguratorii ofera reduceri pentru astfel de polite daca sunt cumparate pentru mai multi angajati, în România nu se pune înca problema de asa ceva, dar cu toate acestea exista premisele ca veniturile psihologilor vor continua sa creasca.
În România exista în prezent 50.000 de medici, dintre care câteva mii s-au specializat în psihoterapie si psihiatrie.
Psihiatrii se diferentiaza de psihoterapeuti prin faptul ca majoritatea lucreaza în spitale si trateaza de la boli considerate moderate, asa cum este depresia, pâna le cele mai grave, cum este schizofrenia. Pe de alta parte psihoterapeutii lucreaza în cabinete private si trateaza boli usoare, moderate.
Un psihoterapeut câstiga în medie sub 1.000 de euro, însa veniturile maximale pot ajunge la 1.500 - 2.000 de euro pentru cei foarte cunoscuti. În aceste conditii, rezulta ca în total la un numar mediu estimat de ZF la 2.500 de medici acestia încaseasa în jur de 2,5 mil. euro lunar, adica circa 30 mil. euro anual. Tarifele pentru o sedinta care dureaza 50 de minute sunt între 60 si 200 de lei.
Depresia, boala secolului la manageri
Depresia se manifesta printr-o lipsa de energie, de chef, tulburari de somn, de "elan vital". "Aceasta lipsa de chef este una dintre navele-amiral ale depresiei combinata cu tulburari de concentrare a atentiei si cu o deznadejde, lipsa de speranta la care se adauga pierderi sau câstiguri în greutate", spune psihoterapeutul, care adauga faptul ca persoanele care vin la tratament fac acest lucru pentru ca si-au depasit posibilitatea de a face fata nativ descurajarii.
Antidepresivele se recomanda în momentul în care apar tendintele de suicid, nu exista pofta de mâncare, altfel spus "persoana este la pamânt".
Vânzarile de antidepresive s-au ridicat anul trecut la 18,3 mil. euro, potrivit datelor companiei de analiza si studii de piata Cegedim România. În primele sase luni rulajele s-au ridicat la 10,9 mil. euro, conform aceleiasi surse.
"Piata de antidepresive din România a înregistrat în primele sase luni ale anului 2010 o crestere de 21,3% cu peste 1,4 milioane de unitati vândute fata de aceeasi perioada a anului 2009. Valoric situatia este diferita. Crestere year to date (primele sase luni - n.red.) iunie 2010 fata de 2009 este de numai 6,7%", a spsu Simona Mocanu, business unit manager al Romastru Trading.
Mocanu este de parere ca factorul care va influenata cel mai mult piata tine de finantare, "de lipsa fondurilor care afecteaza circuitul medicamentelor si care va duce la blocaje.
"În ultimii ani s-au observat modificari în profilul pietei de antidepresive. Daca în anii anteriori piata era dominata de molecule originale, în ultimii ani s-a observat o crestere a cotei de piata a moleculelor generice (medicamente produse dupa ce expira patentele unui original - n.red.), ajungându-se în anul 2009 pâna la 42% în unitati. Analiza pietei de antidepresive începând cu anul 2007 pâna în anul 2009 ne arata ca vânzarile în unitati ale genericelor au crescut cu 17%", a mai spus Mocanu.
Pe piata produselor de psihiatrie, Romastru marketeaza brandurile Ivryx, Ridaxin, Ronydal. Pentru 2010, Romastru estimeaza vânzari de 150.000 de euro pentru produsele pe care le marketeaza pe piata antidepresivelor.
În primele sase luni ale acestui an, liderul pietei de antidepresive a fost compania daneza Lundbeck cu o cota de piata de 22,2% (în valoare). Pe urmatoarele locuri în clasamentul acestei nise se mai afla Servier, Pfizer si Eli Lilly.
Daca la valoarea pietei de antidepresive de aproape 20 mil. euro se adauga veniturile anuale ale psihologilor de circa 30 mil. euro, potrivit estimarilor ZF, rezulta ca din "bolile de cap" se câstiga anual în jur de 50 mil. euro.
Sfaturi de la un psihoterapeut pentru managerii deprimati
* oricât de mare este depresia sa nu renunte la activitatile care fac placere, la hobby-uri
* sa consulte pe cineva "macar pentru o evaluare"
* criza ar trebui corelata cu exercitiul fizic; este nevoie de multa miscare
* sa nu faca apel la comportamente compensatorii (care pot însemna alcoolul, jocurile de noroc)
|
Luna august, cea mai slaba de la Bursa din ultimele 17 luni
1 sep 2010 |
Bursa a încheiat primele opt luni ale anului cu o crestere de 8%, dupa ce august a fost cea mai slaba luna ca lichiditate din ultimul an si jumatate.
Un rulaj mai redus s-a înregistrat doar în februarie 2009, când cotatiile principalelor titluri erau la circa jumatate din valoarea la care se tranzactioneaza în prezent.
Perspectivele pentru ultimele patru luni ale anului nu sunt îmbucuratoare, unul dintre principalele riscuri pentru Bursa pe final de an fiind cel al unei motiuni de cenzura despre care unii analisti considera ca are mari sanse sa conduca la caderea guvernului.
Strainii, care dau în general trendul pietei, vor întârzia sa apara, în conditiile în care asteapta listarea Fondului Proprietatea, programata pentru prima parte a anului 2011, spun analistii.
"Este putin probabil ca strainii sa intre pe Bursa, cel putin pâna la listarea Fondului Proprietatea. Atâta timp cât ratingul României continua sa fie sub pragul de investment grade, cât performantele macroeconomice continua sa fie slabe, iar instabilitatea politica ridicata, investitorii au putine motive sa aloce capital în România", spune Mihai Anghelescu, analist la Alpha Bank.
Marile economii au intrat într-o dezaccelerare rapida, iar analistii de pe Bursa nu se asteapta ca planurile de relansare sa dea rezultatele scontate.
În aceste conditii analistii recomanda titluri mai sigure, precum Petrom, Transgaz si Transelectrica.
|
Chinezii schimba foaia: companiile de stat au devenit noul generator de crestere economica
1 sep 2010 |
În timpul deceniilor de crestere rapida, China a prosperat permitând întreprinzatorilor privati sa se dezvolte, adesea în detrimentul vechiului si ineficientului sector de stat al economiei. Acum, companiile de stat sunt cele care ies în fata.
Pe fondul temerilor privitoare la capacitatea de sustinere a actualului nivel ridicat al cresterii economice, guvernul chinez a pompat fonduri publice în companii de la care se asteapta sa îmbunatateasca baza industriala si sa angajeze mai multi oameni, scrie The New York Times.
Noi date publicate de Banca Mondiala indica o crestere a proportiei productiei industriale realizate de companiile controlate de statul chinez anul trecut. În plus, investitiile companiilor de stat au crescut puternic.
Aceste date, cât si o serie de alte semnale alimenteaza semnele de întrebare ridicate de analisti daca nu cumva China, care se autodefineste drept socialista, dar este adesea considerata în Occident drept "brutal capitalista", nu încearca de fapt sa sporeasca controlul guvernului asupra unor parti ale economiei.
A devenit a doua cea mai mare economie a lumii
Distinctia ar putea fi mai importanta în prezent decât a fost în trecut. China a devansat Japonia, devenind a doua mare economie a lumii în acest an, iar modelul sau de dezvoltare directionata de stat este enorm de atragator pentru tarile sarace.
Dornici cândva sa învete de la Statele Unite, liderii chinezi si-au reafirmat în decursul crizei financiare credinta în propria abordare privitoare la managementul economiei, în care capitalismul privat joaca doar un rol de sustinere.
Problema controlului de stat versus cel privat este una delicata în China. Dupa decenii de reforme economice, multe mari companii de stat sunt asteptate sa opereze profitabil. Cele mai mari companii private se finanteaza adesea de la banci de stat sau îsi coordoneaza investitiile cu guvernul.
De asemenea, liderii chinezi nu mai insista public asupra distinctiilor ideologice legate de proprietate. Acestia însa nu au relaxat niciodata controlul statului asupra unor sectoare considerate drept vitale din punct de vedere strategic, cum ar fi sectorul financiar, al apararii, energiei, telecomunicatiilor, feroviar si portuar.
În acelasi timp, primul-ministru Wen Jiabao si presedintele Hu Jintao nu sunt la fel de deschisi catre interesele investitorilor straini sau al sectorului privat al Chinei comparativ cu generatia anterioara de lideri.
"Reformele din perioada 1978-sfârsitul anilor '90 nu au atins puterea guvernului", arata Yao Yang, profesor în cadrul Universitatii din Peking.
Înca un deceniu de crestere sustinuta
Cei care nu vad dovezi clare ale expansiunii sectorului de stat cred în general ca China mai are în fata un deceniu sau mai mult de crestere robusta înainte ca economia sa sa se maturizeze. Acestia considera ca interventia statului nu este nici prea mare, nici prea redusa, ci numai suficienta pentru a împinge o economie în curs de dezvoltare catre prosperitate.
Scepticii au o viziune mai sumbra: acestia cred ca distorsiunile si risipa datorate nu în mica masura interventiei guvernului au rezultat într-o alocare eronata a capitalului si vor sfârsi prin a împinge ratele de crestere în jos cu mult mai devreme de 2020. Acestia îsi justifica pesimismul prin faptul ca China, asemeni Japoniei cu o generatie în urma, are prea multa încredere în strategia sa economica ce sfideaza teoria conventionala occidentala. Scepticii arata în acelasi timp si catre influenta politica si financiara în crestere a gigantilor de stat ai Chinei.
Cai Hua, directorul unei organizatii tip camera comertului din provincia Zhejiang, spune ca tara sa are nevoie de industrii controlate de stat pentru a concura pe plan mondial si a administra dezvoltarea locala a tarii.
Local, însa, arata acesta, avantajele acestor industrii, care obtin primele finantare de la bancile de stat, beneficiaza primele de bailout-uri de stat când au probleme si de stimulente, au creat o "inegalitate profunda" fata de rivalele private.
Unii analisti sustin ca conglomeratele de stat au devenit acum centre de putere politica în sine, capabile sa respinga chiar si eforturile autoritatilor de la Beijing de a le controla.
Totusi, succesul strategiei chineze este greu de contestat. Multi economisti sunt de acord ca un management de stat solid poate fi mai eficient decât fortele de piata în a pune pe picioare o tara în curs de dezvoltare.
Specialistii din ambele tabere au numai doua întrebari. Prima: cât timp va mai genera crestere controlul statului asupra unor vaste parti din economie? A doua: va fi China capabila sa-si schimbe strategia daca aceasta nu va mai functiona?
Guvernul chinez strânge puternic de frâiele economiei, companiile controlate de stat jucând un loc tot mai important în impulsionarea cresterii PIB-ului
|
Opinie Adrian Vasilescu: Capcana solutiilor de forta majora
1 sep 2010 |
Resuscitarea bugetului, începând cu balanta veniturilor si încheind cu balanta cheltuielilor, a devenit urgenta-urgentelor. Şi orice amânare a restructurarii celor doua balante ar fi un risc extrem. Calea fireasca pentru redresarea bugetului ar fi ca roata afacerilor sa se învârteasca fara odihna, în asa fel încât sa vedem înmultindu-se banii sanatosi. A gândi însa ca, în 2010, societatea româneasca ar putea pasi pe aceasta cale este mai mult decât o iluzie. Numai ca alternativele de forta majora deschid capcane în care economia sufla greu.
Solutia aleasa pentru iesirea din impas a fost de forta majora a înaspririi fiscalitatii, accentul-soc cazând pe cresterea taxei pe valoarea adaugata. Acel TVA platit de noi toti, de la copii la batrâni, la fiecare cumparatura, de la covrigi la automobile. De ce a adoptat România aceasta cale, fara îndoiala iritanta în plan social si politic? Pentru ca fiscalitatea excesiva ne condamna sa amânam si mai mult iesirea din recesiune. Taxele mai mari ameninta initiativa privata, descurajeaza activitatea companiilor si îi blocheaza pe investitori. E drept, poate vor fi adunate mai multe venituri la buget, dar cu pretul urias al prelungirii crizei. Şi al unei inflatii deprimante, ce ar lovi întreaga societate. De ce asadar? Fiindca nu exista o alta cale.
Caile de forta majora, un timp, pot sa ne asigure supravietuirea. În conditii de forta majora. Dupa care va fi nevoie sa devina posibila, repede, cât mai repede, înaintarea pe cai firesti. Altfel, vom fi nevoiti sa suportam - prin adaugare la taierile de salarii si la cresterea TVA - alte împovaratoare majorari de taxe.
Societatea româneasca are nevoie de un climat economic sanatos, întemeiat pe grija pentru lucrul bine facut. Un astfel de climat nu va putea sa fie consolidat înainte de a fi trasate câteva linii de forta: întarirea disciplinei financiare si contractuale, dezvoltarea educatiei pentru munca performanta, preocuparea pentru formarea unor elite economice. Iata datele tabloului. Paradigma vremii. Ţara viseaza, acum, la iesirea din recesiune. La crestere cu semnul plus. Dar la o astfel de valoare adaugata nu vom putea sa ajungem fara garantia ca vom putea obtine un PIB sanatos. Fiindca, daca am forta cresterea, n-am obtine decât o crestere bolnava. Un ritm mai bun al Produsului Intern Brut fara o crestere de buna calitate. Iar asta nu ne-ar aduce neaparat si conditii de viata mai bune. Dincolo de cele trei oglinzi în care se reflecta cresterea economica - PIB-ul total, PIB-ul pe locuitor si ritmul de miscare al PIB-ului exprimat în procente - o mare însemnatate o are structura acestui indicator sintetic. Daca productia de bunuri si de servicii nu se face în totalitate cu fata la criteriile calitative, plusul de valoare adaugata nu ar aduce mai multa bunastare. Dimpotriva, am avea mai putina bunastare.
În 2010, însa, nu cred ca România are conditii pentru a începe reformele structurale de care avem nevoie. Consider ca, deocamdata, suntem nevoiti sa punem accentul pe ajustari structurale. Absolut necesare. Iar oferta interna însa nu va putea fi niciodata hranita cu... deficit bugetar. Atât timp cât investitiile sunt înca timide, performantele vor creste încet, iar milioane de români vor continua sa-si faca un stil de viata din supravietuirea de azi pe mâine, multi traind numai din ajutoare sociale. Schimbari importante n-au cum sa intervina. Şi nici mai multa bunastare nu vom avea. O alegere radicala e, asadar, inevitabila. Ori va fi grabita ajustarea structurala, ori vom ajunge la o restrângere dramatica a cererii de consum solvabile. Alta varianta nu avem.
Un lucru se întelege greu: acela ca, pentru stimularea muncii, înainte de bani avem nevoie de o gândire vie, moderna, descatusata de povara trecutului. Altfel, viata va continua sa fie grea pentru salariatii cu venituri fixe si mici. Şi, mai cu seama, pentru pensionari. Ei, cei dintâi, vor fi loviti de preturile ce se apropie, în România, de cele din tarile dezvoltate. În timp ce pretul muncii va fi pe mai departe împiedicat sa urce de eficienta modesta a muncii.
Din criza nu avem cum sa iesim cu adevarat fara activarea unor valori în care oamenii sa creada. Şi care sa le motiveze spiritul de initiativa, atitudinea corecta fata de legi, nevoia de ordine si de munca performanta. Mai mult chiar: sa fie stimulati - prin acces liber la educatie, la învatatura, la afirmare - sa devina competitivi.
|
Strategii de banci mari pe timp de criza: revin ambitiile de crestere a cotelor de piata
1 sep 2010 |
BCR se lupta sa atraga clienti cu conturi de salarii pentru a creste stabilitatea portofoliului n BRD pariaza pe inovarea de produse care sa aduca un plus de comisioane si noi clienti. Raiffeisen refinanteaza datoriile clientilor care au credite si la alte banci pentru întarirea relatiilor. UniCredit are obiective ambitioase de crestere a cotei de piata la creditare, pe mai multe segmente. Care sunt principalele strategii "vizibile" adoptate de banci puternice de pe piata?
Criza economica nu înseamna pentru bancheri numai socoteli privind gradul de acoperire a pierderilor din credite cu provizioane si executari silite ale clientilor care nu mai platesc, ci si posibilitati de crestere pe anumite segmente de piata, de fidelizare a clientelei atât timp cât slabirea concurentei lasa mai mult spatiu de manevra.
Şi când se poate câstiga mai usor cota de piata daca nu într-o perioada în care multi jucatori nu-si mai permit sa tina motoarele turate?
Patru dintre cele mai puternice banci de pe piata - BCR, BRD, UniCredit si Raiffeisen - au reînceput sa vorbeasca despre apararea, câstigarea sau recâstigarea de cota de piata.
BCR, cea mai mare banca dupa active, a pierdut constant din cota de piata în ultimii ani, asa ca acum se gaseste în postura de a recâstiga teren, mai ales pe segmentul creditarii pentru companii.
Cert este ca austriecii de la Erste care controleaza banca se declara hotarâti sa apere pozitia de lider a BCR, în replica la ambitiile rivalilor francezi de la Société Générale care ar vrea sa vada la un moment dat BRD pe primul loc pe piata locala. Mai modesti, italienii de la UniCredit nu vorbesc despre locul unu, ci se multumesc sa reclame o pozitie de top 3 în România pâna în 2015 chiar daca la nivel international sunt un grup mult mai puternic decât Erste si chiar decât Société Générale.
La jumatatea anului UniCredit era al unsprezecelea mare grup financiar european dupa capitalizarea de piata, cu 35 mld. euro, în timp ce Société Générale era pe locul 18, cu 25 mld. euro.
În schimb, Erste ca grup regional, are o capitalizare bursiera de numai 11 mld. euro, dar seful sau, Andreas Treichl, nu-si face probleme nici din cauza ambitiilor SocGen, nici a planurilor de crestere a creditarii anuntate de UniCredit.
Razboiul declaratiilor: BCR este mult mai importanta pentru noi decât e BRD pentru SocGen. Ambitia SocGen va fi sa devenim banca numarul 1 pâna în 2015
"Nu vom pierde pozitia de lider detinuta în România prin BCR pentru ca banca este mult mai importanta pentru noi decât este BRD pentru Société Générale, pentru ca ne-am implicat foarte mult si vom continua sa o sustinem. UniCredit este într-adevar un grup mare, însa cred ca au multe alte prioritati si probleme decât sa intre pe o strategie agresiva în România", comenteaza Treichl.
"Secundul" sau Manfred Wimmer, CFO al Erste Group si fost CEO interimar al BCR, întareste viziunea austriecilor privind pozitia BCR: "BCR este foarte solida din punct de vedere operational, are capacitatea de a absorbi cresterea costurilor cu creditele neperformante, iar de la un punct încolo îsi va apara cota de piata, pentru ca vrem sa ramâna cea mai mare banca din România."
Şi totusi, francezii au aruncat manusa: "Ambitia noastra va fi sa devenim banca numarul 1 în România pâna în 2015 si vom mai câstiga cota de piata", declara la jumatatea lunii iunie Jean-Louis Mattei, seful diviziei internationale de retail banking a Société Générale la o conferinta dedicata investitorilor.
Guy Poupet, presedintele BRD-SocGen, modereaza semnalul spunând ca majorarea cotei de piata nu reprezinta o "obsesie", dar este "o ambitie". "Nu avem nevoie de o crestere puternica, dar vrem sa ramânem lideri pe segmentele de piata unde am atins aceasta pozitie si sa devenim acolo unde înca nu suntem, sa ne amelioram modelul operational. Avem ambitia de a mai creste un pic."
Italienii de la UniCredit, care aveau în primavara locul 5 dupa activele locale, avanseaza ca obiectiv strategic intrarea în top 3 tot pâna în 2015 - o borna temporala avuta în vedere de mai multe grupuri financiare mari.
"Intrarea în top 3 în România constituie un obiectiv pe care ni-l putem asuma la orizontul anului 2015. În ultimele sase luni am crescut creditarea cu 10%, ceea ce înseamna un volum important de finantare si cred ca acesta este cel mai bun raspuns în privinta orientarii strategiei noastre pe termen mediu", declara în iulie la Bucuresti Alessandro Profumo, CEO al UniCredit Group, unul dintre cei mai puternici bancheri din Europa. În conditiile în care cresterea organica este invocata drept optiunea de baza, majorarea creditarii reprezinta singura solutie pentru a avansa în clasament. Teoretic, pozitia a treia ocupata de austriecii de la Volksbank ar fi mai usor de atacat având în vedere contexul financiar mai dificil cu care se confrunta banca-mama, însa pentru locul doi situatia s-ar complica în absenta unei achizitii.
În discutia despre cote de piata a reintrat recent si Raiffeisen, dintr-o postura de "outsider" dupa ce în ultimii ani a tot alunecat în clasamentul activelor pâna pe locul 7 la sfârsitul lui 2009.
"Cu nivelul de profit pe care îl avem si cu politica noastra de administrare a riscului as vrea foarte mult sa mentinem inversarea trendului de scadere a soldului creditelor si sa ne majoram cota de piata. Ceea ce vedem azi ca profit nu este de fapt rezultatul pe semestrul I 2010, ci profitul generat de activitatea din urma cu doi-trei ani, când Raiffeisen a fost mai putin agresiva decât alte banci si pierdea cota de piata. Ceea ce atunci era interpretat drept slabiciune acum da roade: sunt convins ca avem o calitate a portofoliului mult mai buna decât media pietei. Este un moment de oportunitate pentru noi sa ne uitam la posibilitati de crestere a cotei de piata", afirma la jumatatea lunii august Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
Dar ce fac BCR, BRD, UniCredit si Raiffeisen pentru a-si sustine optiunile strategice?
BCR, cea mai mare banca, se concentreaza de mai multe luni pe atragerea de clienti care sa-si încaseze salariile în conturi deschise la BCR, oferind în acest sens stimulente semnificative atât la nivelul dobânzilor acordate la depozite, care sunt mai mari decât pentru clientii standard, cât si la cel al dobânzilor percepute la credite - care sunt mai ieftine cu circa jumatate de punct procentual si la lei, si la euro.
Manfred Wimmer, CFO al Erste Group, afirma ca întarirea clientelei cu salarii reprezinta "coloana vertebrala" a strategiei de retail, austriecii mizând pe stabilitatea pe care o asigura acest tip de relatie contractuala.
El spune ca BCR poate continua sa recâstige cota de piata si pe segmentul corporate, unde a majorat constant soldul creditelor de anul trecut. Nu în ultimul rând, banca se arata gata sa-si mareasca expunerea pe statul român, pâna la un nivel corespunzator cotei de piata medii de 22% la creditul privat.
BRD, a doua banca de pe piata, a început anul prin lansarea mai multor produse de tipul "gadget", în principal în domeniul instrumentelor de plata. Inovarea este una dintre liniile strategice ale BRD, miza noilor produse fiind obtinerea de comisioane suplimentare, atragerea de noi clienti din segmente-tinta si fidelizarea celor existenti. Guy Poupet spune ca strategia generala pe termen mediu este ca BRD sa se pozitioneze drept banca universala care acopera toate sectoarele si toate regiunile. Reteaua teritoriala este prevazuta sa se opreasca la circa 1.000 de unitati în urmatorii ani, trecându-se de la o crestere extensiva la una bazata pe inovatie.
De asemenea, BRD se arata gata sa participe la toate proiectele mari care ar putea fi lansate în infrastructura sau în energie.
Italienii de la UniCredit preseaza pentru cresterea creditarii pe piata locala, aceasta fiind considerata calea principala de atingere a obiectivului strategic de ascensiune pâna la nivelul unei pozitii de top 3 în România.
Înca de la începutul lunii iunie oficialii de la cartierul general din Milano vorbeau despre îndemnurile adresate bancherilor din toate filialele din regiune si din România în special pentru majorarea volumului creditelor acordate.
Italienii nu vorbesc însa despre varianta unei achizitii nici macar la nivelul formularilor standard de tipul "evaluam oportunitatile de pe piata". Una dintre tintele avute în vedere ar putea fi totusi Banca Transilvania, care a fost evaluata la un moment dat si de Société Générale.
"Operatiunile din România sunt foarte importante pentru noi. Concluzia este ca avem aici o banca puternica. Am aratat ca putem deschide 100 de unitati într-un an, ceea ce poate echivala cu preluarea unei banci, asa ca pentru noi esential este sa putem creste organic", afirma în iulie la Bucuresti Alessandro Profumo, CEO al UniCredit Group.
Austriecii de la Raiffeisen au prins curaj odata cu rezultatele financiare înregistrate în prima jumatate a anului, afirmând ca "slabiciunea" de care fusesera acuzati în ultimii ani când au pierdut cota de piata îsi arata acum roadele. Asa ca încep sa vorbeasca despre recâstigarea de cota de piata la creditare. Pozitionarea strategica este "dezvoltarea de relatii complete, pe termen lung cu clientii".
"Noi vrem de mult clienti cu conturi de salarii si avem deja o baza solida. Acum vrem în principal relatii pe termen lung cu clientii si relatii complete. Vedem oportunitati la nivelul clientilor care au credite si conturi la 2-4 banci. Suntem dispusi sa preluam la noi toate creditele pentru consolidarea datoriilor si întarirea relatiilor cu clientii respectivi", spune Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
El sustine ca banca sa are pe segmentul clientilor cu cont de salariu o cota de piata mai mare decât cota pe active. "Ne uitam constant la aceasta categorie de clienti si este bine ca si la nivelul pietei exista un focus în aceasta directie pentru ca înseamna ca acesti clienti vor putea obtine conditii mai bune. Noi le dam ca avantaj reduceri de dobânda la credite cu un punct procentual sau mai mult pentru ca având istoricul lor financiar, cunoscându-i mai bine, discutam altfel decât cu un client intrat prima data pe usa, iar costul riscului este mai mic."
Prioritati BCR: clienti cu salarii, finantari pentru stat si firme
* De mai multe luni, cea mai mare banca de pe piata se concentreaza pe atragerea de clienti care sa-si încaseze salariile în conturi deschise la BCR.
* Banca ofera stimulente atât la nivelul dobânzilor acordate la depozite, care sunt mai mari decât pentru clientii standard, cât si la cel al dobânzilor percepute la credite - care sunt mai ieftine cu circa jumatate de punct procentual si la lei, si la euro.
* Austriecii continua eforturile de a încuraja folosirea canalelor alternative de distributie, de tipul internet banking si phone banking, oferind de exemplu bonusuri de dobânda la depozitele constituite prin canelele respective.
* BCR se lupta sa recâstige cota de piata si pe segmentul corporate, unde a majorat constant soldul creditelor de anul trecut. Nu în ultimul rând, banca se arata gata sa-si mareasca expunerea pe statul român.
BRD: Continuam sa imaginam noi produse si servicii
* BRD încearca sa sustina veniturile din comisioane prin introducerea de noi produse si servicii, asa cum au fost în primul semestru cardurile personalizate cu fotografia preferata a posesorului sau dispozitivele de plata rapida fara cod PIN.
* Strategia generala pe termen mediu este ca BRD sa se pozitioneze drept banca universala care acopera toate sectoarele si toate regiunile.
* Reteaua teritoriala este prevazuta sa se opreasca la circa 1.000 de unitati în urmatorii ani, trecându-se de la o crestere extensiva la una bazata pe inovatie.
* Planurile strategice ale BRD mai vizeaza cresterea vânzarilor încrucisate de produse si servicii, asigurari si produse de consumer finance, optimizarea canalelor de operatiuni la distanta.
* BRD se arata gata sa participe la toate proiectele mari care ar putea fi lansate în infrastructura sau în energie.
UniCredit: Mai multe credite pentru un loc în top 3 pâna în 2015
* Italienii de la UniCredit preseaza pentru cresterea creditarii pe piata locala, aceasta fiind considerata calea principala de atingere a
* obiectivului strategic de ascensiune pâna la nivelul unei pozitii de top 3 în România.
* UniCredit nu vorbeste despre varianta unei achizitii nici macar la nivelul formularilor standard de tipul "evaluam oportunitatile de pe piata."
* Optiunea de baza ramâne cresterea organica, dupa ce banca a demonstrat ca poate deschide si 100 de unitati într-un an.
* Italienii se lupta pentru pozitia de lider pe segmentul finantarilor pentru companii, dar continua si abordarea pietei de consumer finance printr-o firma de specialitate.
* Asemenea tuturor bancilor mari, asteapta proiecte mari de investitii la care sa participe cu finantare, pe baza expertizei si a resurselor de care dispune.
Raiffeisen: Preluam credite pe care clientii le au la alte banci
* Rezultatele financiare bune de la jumatatea anului îi încurajeaza pe austriecii de la Raiffeisen sa reintre în lupta pentru cota de piata la creditare.
* Banca încearca sa preia creditele pe care unii clienti ai sai le au si la alte banci pentru consolidarea datoriilor si întarirea relatiilor cu clientii respectivi.
* Şi Raiffeisen cauta clienti cu conturi de salarii, sustinând ca are deja o cota de piata mai mare decât cea detinuta la active, adica aproximativ 6%, oferind dobânzi la credite reduse cu un punct procentual sau chiar mai mult.
* Pe segmentul corporate, austriecii tintesc pozitia de "banca de casa" a cât mai multor companii, pozitie care înseamna nu doar un contract de finantare, ci si plati, cash management sau alte servicii care pot aduce comisioane importante.
|
Opinie Misu Negritoiu: De ce nu se pot împrumuta românii în euro la o rata a dobânzii de 4%
1 sep 2010 |
Un act normativ adoptat recent în aplicarea unor norme comunitare în materie de servicii financiare a iscat o dezbatere emotionala pe un subiect la moda în ultimii doi ani si care face prima pagina a celor mai cunoscute si populare publicatii economice privind creditul si costul banilor (rata dobânzii) în România. Pornindu-se de la premisa (preluata din mediile occidentale si politizata!) ca bancile ar fi generat criza financiara si recesiunea economica, nemultumiti de toate categoriile, carora pe nesimtite le scad veniturile si le cresc costurile, au gasit solutia miraculoasa: daca ar scadea nivelul dobânzilor bancare, atât populatia, cât si companiile nu ar mai avea nicio problema. Şi asta pentru ca este mai greu sa te uiti în ograda proprie si sa gasesti solutii de restructurare a productiei si sa recalibrezi vânzarile astfel încât costurile si veniturile sa fie cel putin în echilibru. Banii sunt un alt factor de productie ca si materia prima, utilitatile, forta de munca etc care trebuie luati în calcul la pretul (dobânda) specific format pe piata locala (RON) sau pe piata internationala (EUR) ca orice factor de productie sau consum. Bancile sunt intermediari financiari care urmaresc la rândul lor realizarea aceluiasi echilibru între costuri si venituri ca orice activitate economica.
Actul normativ mai sus amintit (Ordonanta 50/2010), bine-venit de altfel, urmareste în primul rând crearea unei piete transparente pe piata serviciilor financiare si informarea corespunzatoare a "consumatorilor" de credite asupra tuturor costurilor afererente pentru a lua o decizie în cunostinta de cauza, sustenabila, într-o piata competitiva. Simpla evidentiere a costurilor financiare detaliate poate identifica anumite elemente nejustificate (furnizorii care nu-si justifica aceste costuri pur si simplu nu vor mai avea clienti), dar care pot fi eliminate sub presiunea concurentei si vor conduce la scaderea costurilor totale. Totodata ordonanta limiteaza comisioane si speze bancare care nu reprezinta în mod evident elemente de cost (ex. comisioanele pentru plata în avans sunt mai degraba un cost de "fidelitate" etc). Daca ordonanta stabileste "structura costurilor" pentru o mai buna întelegere de catre consumatorul persoana fizica, nu-si propune si nici nu stabileste "nivelul pretului" unui credit asa cum se întâmpla în economia socialista. Şi cu toate acestea, atât publicul obisnuit, cât si medii din sfera analizelor financiare reclama în cor reducerea substantiala a ratei de dobânda la credite "prin decret/ordonanta". Nu mai mult decât ZF deplânge pe prima pagina "sansa unica a românilor de a avea dobânzi de 4% pe an la credite" (în euro). Dupa atâta timp în care s-au vândut iluzii (vedeti tristele episoade cu salarii si pensii majorate fara suport economic) este oare cazul sa continuam în aceeasi nota vânzând oamenilor iluzia ca a scazut la jumatate rata de dobânda la credite numai ca urmare adoptarii Ordonantei 50? În felul acesta, n-ar trebui oare adoptate mai multe legi sa facem viata mai ieftina? Ce legatura au aceste legi cu conditiile fundamentale din economie si reducerea costului creditelor în România? Costul total al creditului este format din rata dobânzii (costul de finantare), marja de acoperire a riscului comercial si costul serviciilor bancare (inclusiv comisioane etc) aferente creditului. Daca marja de acoperire a riscului comercial este acceptata sau acceptabila, discutiile cele mai aprinse s-au concentrat pe rata dobânzii (costul de finantare) care a generat si cele mai multe confuzii.
Finantarea în euro a creditelor pe teritoriul României se face în principal de pe piata internationala (deficit de cont curent, nu?), prin împrumuturi ale bancilor din România de la alte institutii financiare (inclusiv bancile-mama) sau emisiuni de titluri proprii, la un cost considerat "dobânda de referinta" în contractele locale. Rata dobânzii pe piata interbancara (internationala) la tranzactiile în euro (EURIBOR) considerat etalonul pentru costul de finantare în euro (cu scadenta pâna la un an), se formeaza si publica zilnic în urma tranzactiilor de volume mari între câteva (circa 40) dintre cele mai mari banci internationale cu risc foarte scazut. Dar acesta este cel mai redus cost de finantare în euro (astazi EURIBOR cu scadenta la 6 luni este de 1,14%) cu caracter exclusivist, la care au acces doar un numar foarte redus de banci si nu reprezinta dobânda efectiva a tranzactiilor interbancare internationale. În urma crizei financiare tranzactiile între institutiile financiare în general se fac la Euribor la care se adauga o prima de risc (în functie de banca cu care se tranzactioneaza), precum si o prima de lichiditate, care se ridica acum la 10-15 puncte de baza (dar care a ajuns chiar pâna la 100 de puncte de baza în ultimii doi ani), ceea ce duce rata dobânzii în tranzactiile pe pietele internationale interbancare (noul EURIBOR) la minim 1,25%. (considerata "dobânda de referinta" în Directiva UE si Ordonanta 50). Dar bancile comerciale din România nu se finanteaza pe pietele internationale la aceasta rata a dobânzii. Costul banilor creste cu o prima care acopera riscul specific de tara, cunoscuta ca prima CDS (Credit Default Swap) pe care o percep cei dispusi sa-si asume riscul de tara, pentru liniile de credit destinate unei anumite tari (în cazul României aceasta prima este acum de 3,8 puncte procentuale). Dar prima de risc cea mai relevanta este reflectata de costul de finantare guvernamentala (titluri de stat în euro). Nicio institutie privata dintr-o tara nu se poate finanta pentru nevoile proprii sau de creditare la un cost mai mic decât Guvernul. Titlurile de stat denominate în euro emise de Guvernul României cu scadenta cea mai apropiata (mai 2012) sunt tranzactionate momentan la 4,6%. Un instrument similar emis de Guvernul Germaniei are o rata a dobânzii de 0,5%. Diferenta dintre cele doua rate de dobânda (cca 4 puncte procentuale) reprezinta costul suplimentar al riscului de tara (fiindca nici Germania nu are risc de tara zero), apropiata dupa cum se vede si de prima CDS (3,8 puncte procentuale). În consecinta, costul de finantare al unei banci din România ("dobânda de referinta" din contractele pe teritoriul României) este aproximativ suma costului de finantare al unei institutii financiare internationale de talie mare ( EURIBOR 1,25%) la care se adauga acest cost suplimentar (aproximativ 4 puncte procentuale).
O mica parte din portofoliile de credite în euro se face si din economiile în euro ale rezidentilor români (în general persoanele fizice economisesc si societatile investesc). Într-o economie libera, care functioneaza pe legea vaselor comunicante, concurenta între banci duce la majorarea pretului depozitelor pâna la nivelul pretului finantarii din pietele internationale. Daca n-ar fi asa, bancile care se finanteaza din strainatate la circa 5% în momentul de fata ar plati prea mult fata de cele care ar putea atrage depozite la doar 2-3%. Evident, costul bancii e mai mare decât rata dobânzii la depozite ca urmare a existentei unei rate ridicate a rezervelor minime obligatorii. Costul efectiv al atragerii de euro pentru o banca, pentru a acorda creditele pe care le acorda, sunt diferite, însa toate pornesc de la cost de finantare de aproximativ 5% (euribor Ă cele 4 puncte procentuale de mai sus). În orice caz, pentru nicio tara rata dobânzii de finantare nu este 1% (EURIBOR), iar pentru România cel putin circa 5%. Mai mult, chiar si în zona euro (unde "dobânda de referinta" este usor peste EURIBOR, ca mai sus în cazul Germaniei) costul total al unui credit ipotecar este în jur de 4% conform datelor BCE (care include marja de acoperire a riscului comercial). Prin comparatie, costul total la creditele ipotecare în România este de pâna la 8% si porneste de la o "dobânda de referinta" de cca 5% la care se adauga marja de acoperire a riscului comercial (cca 3%).
Vreau sa le reamintesc celor care au strabatut, mai poticnit, perioada de tranzitie la economia de piata, ca printre cele mai importante cauze ale prabusirii economiei socialiste au fost distorsiunea preturilor (pâna la limita ca nu mai recunosteau costurile aferente) si alocarea resurselor pe baza de plan (decizie administrativ birocratica, fundamentata sumar economic, dar determinata de decizia politica prin "decret"). Tranzitia la economia de piata presupunea în primul rând un mecanism de preturi determinate de piata (ca rezultat al unor tranzactii semnificative ale unui numar mare de operatori reprezentând cererea si oferta) care reflecta în totalitate costurile si fundamenteaza activitatea eficienta si competitiva, precum si crearea institutiilor de intermediere financiara pentru alocarea eficienta a resurselor (pe baza preturilor pietei). Orice interventia administrativ-politica asupra preturilor si tarifelor (tot mai limitata) este compensata prin "ajutorul de stat" (subventii) si este finantata din bugetul public.
Atingerea stadiului de "piata functionala" în România (cel putin recunoscuta odata cu intrarea în Uniunea Europeana) ar fi trebuit sa lase în urma comportamentele proprii unui sistem economic care a marcat o experienta trista si un esec istoric de proportii, iar filozofia preturilor libere si alocarea resurselor pe criterii de eficienta economica sa constituie pilonii de sustinere a oricarei decizii economice si de investitii, sanatoase si durabile, la nivel individual si corporatist. Constatam tot mai frecvent însa ca în economie, dar si în societate, se manifesta un apetit în crestere pentru tot felul de distorsiuni si subventii, cum de regula este cazul într-un stat cu caracter social.
Trebuie mentionata reactia responsabila si echilibrata a autoritatilor de reglementare si supraveghere din România la un potential risc sistemic major. Pierderea invocata de sistemul bancar românesc ar fi fost tocmai aceasta diferenta REALÂ de finantare de cca. 4% aplicata la portofoliul de credite pentru populatie si care ar ameninta echilibrul financiar al tarii. Pentru ca finantarea nu se face numai în momentul încheierii contractelor, ci, mai ales, în cazul creditelor ipotecare pe 20-30 de ani, în permanenta. Aplicarea asa-numitei rate de dobânda "prin decret" ar introduce distorsiuni masive în sistem si ar bloca activitatea de intermediere financiara. Cetatenii trebuie sa înteleaga pozitia bancilor comerciale care sunt "intermediari" finaciari si nu au bani proprii (cred ca nimanui nu i-ar conveni sa stie ca banca sa e fortata sa acorde credite în pierdere, fapt ce primejduieste chiar depozitele populatiei). Oamenii trebuie sa stie la cât pot sa se împrumute. Şi ca mai este cale lunga pâna când în România te vei putea împrumuta la aceeasi rata a dobânzii ca în Germania. Şi aceasta "cale lunga" se numeste "convergenta reala" a celor doua economii în cadrul Uniunii Europene. Şi pe care ar trebui de fapt sa se concentreze mai mult dezbaterea noastra publica. Pentru ca sansa românilor de a avea dobânzi mai mici depinde cel mai mult de progresul României.
Misu Negritoiu este profesor universitar, director general al ING Bank România.
|
Povestea speculatorului de aur din spatele Rosiei Montane
1 sep 2010 |
Cel mai important saptamânal de business din lume, Bloomberg Businessweek, prezinta în cel mai recent numar al sau povestea speculantului Thomas Kaplan, finantistul de profesie istoric ce se afla în spatele Gabriel Resources, compania ce vrea sa exploateze proiectul minier Rosia Montana.
Miliardarul, presedinte si director de investitii al grupului financiar Tigris Financial Group cu sediul în Manhattan, povesteste cum s-a îndragostit de dealurile verzi din Transilvania, din inima României si cum s-a lasat convins de potentialul proiectului Rosia Montana.
El detine 18% din actiunile companiei canadiene Gabriel Resources care încearca sa redeschida "ceea ce se crede ca este cel mai mare depozit de aur din Europa, estimat la 310 tone de aur si evaluat la 12 mld. dolari la pretul curent. Mai mult, la Rosia Montana se estimeaza ca stau ascunse si circa 1.478 de tone de argint", dupa cum scrie în articol.
Potrivit revistei în drumul "cautatorului de aur", cum îl numeste pe Kaplan, stau câtiva localnici. Românii din "aceasta regiune înapoiata economic, unde rata somajului ajunge la 80%", contesta vehement proiectul invocând motive de mediu.
Kaplan însa se apara si spune ca atunci când pune în balanta conservarea mediului si realizarea de investitii într-o industrie asociata dintotdeauna cu poluarea, întotdeauna primul atârna mai greu. "Am conservat mult mai mult decât am distrus", spune el.
Geologii sai aplica Regula Tom, cum o numeste el, atunci când trebuie sa decida daca sa cumpere un teren în scopuri miniere. "Daca pare ca nu trebuie sa construim o mina
într-un anumit loc, fie îl cumparam pentru a-i împiedica pe altii sa îl exploateze, fie nu ne aratam interesati. Eu le spun: bazati-va pe simtul vostru estetic. Suna nebunesc sa fac referire la estetica, însa aspectul moral trebuie sa primeze."
Atunci când însa se decide sa cumpere spre exploatare, Kaplan are o alta strategie, pe care încearca sa o aplice si în România dupa modelul San Cristobal, Bolivia. El relocheaza sateni si cladiri care se afla în calea proiectelor sale miniere într-un nou oras în apropiere. În Bolivia, Kaplan a cheltuit 12 mil. dolari pentru a muta 200 de oameni, cu locuintele, cimitirul si biserica coloniala. Acestea "au fost reconstruite caramida cu caramida", spune el.
În Transilvania a sosit pentru prima data în 2009 pentru a studia potentialul proiectului Rosia Montana, scrie revista. El nu a anuntat pe nimeni de intentiile sale. A sosit la Sibiu alaturi de câtiva colegi de la biroul din Londra al Tigris si ulterior a plecat sa exploreze regiunea. Atunci au descoperit, dupa cum spune el, gradul de degradare ecologica de la Rosia Montana. El spune ca exploatarea miniera a început înca din momentul în care împaratul roman Traian a cucerit regiunea.
Comunitatea de localnici si ecologistii se opun proiectului prezentat de Gabriel Resources de mai bine de un deceniu, argumentând ca utilizarea de cianuri ar putea avea un impact negativ asupra taranilor din apropiere, ba mai mult ar putea contamina întreaga regiune si chiar s-ar putea extinde spre vest, catre Ungaria. Oficialii maghiari s-au alaturat si ei opozantilor.
Kaplan argumenteaza însa ca regiunea este devastata de operatiuni miniere ce dateaza de mai multe sute de ani - "râul este efectiv rosu din cauza sulfurilor" - iar sapaturile miniere ar ajuta chiar judetul Alba, reparând o parte din pagubele produse de fostele proiecte miniere.
Thomas Kaplan este nu doar un investitor în sectorul de resurse naturale, ci si un filantrop si un colectionar de arta. El, acum în vârsta de 47 de ani, si-a început cariera ocupând functia de consilier pentru o serie de fonduri de hedging. Ulterior a început sa parieze pe aur, al carui pret a crescut continuu în ultimii noua ani, pâna la 40,5 dolari per gram. Despre metalul galben Kaplan spune ca va continua sa se aprecieze, într-un ritm mult mai alert ca pâna acum
Articolul de coperta al Bloomberg Businessweek, ce se întinde pe cinci pagini, a fost scris de Jason Kelly, împreuna cu Irina Savu, corespondentul Bloomberg în România.
|
Agentiile din ministere au încurcat planurile de concedieri
1 sep 2010 |
Ministrii Cabinetului vor fi evaluati în functie de de restructurarile pe care le-au facut în ministere la întâlnirea din aceasta seara dintre grupurile parlamentare ale PDL, premierul Emil Boc si ministrii sai si presedintele Traian Basescu.
Peste 10.000 de posturi au fost eliminate din ministere în aceasta vara printr-o serie de hotarâri de guvern, însa sunt si ministere care nu au venit cu planuri de reorganizare. La Ministerul de Finante un plan aprobat prin hotarâre de guvern nu a fost posibil întrucât institutia are în subordine o serie de entitati - cum ar fi ANAF - care au fost aprobate prin lege, drept urmare nu pot fi reorganizate prin hotarâri de guvern, ci, eventual, prin ordonante de urgenta, iar o astfel de ordonanta nu a putut fi data, potrivit Constitutiei, în timpul vacantei parlamentare. Daca ar fi fost data, ar fi trebuit convocat Parlamentul în sesiune extraordinara. Însa de ce planul de restructurare a fost amânat pâna în vacanta parlamentara, când nu a mai putut fi emisa o ordonanta de urgenta? Pentru ca restructurarea Ministerului Agriculturii s-a facut prin ordonanta de urgenta când a fost posibila emiterea ei, adica înainte de vacanta parlamentara.
La Ministerul Apararii nu exista un plan de taiere de personal, dar Gabriel Oprea nu-si face probleme ca va fi remaniat. Ministrii s-au lasat cu greu convinsi sa faca restructurari. La Comunicatii, Gabriel Sandu spune ca, pur si simplu, nu mai are de unde sa dea afara oameni dintre cei 130-140 cu câti a mai ramas dupa restructurarea de anul trecut. La fel si la Ministerul Dezvoltarii sau la Ministerul Transporturilor.
Ieri, presedintele Basescu i-a chemat la Cotroceni pe premier si pe unii dintre liderii partidului - a fost a treia întâlnire din aceasta vara dintre premier, presedinte si lideri ai PDL pe tema restructurarii.
În aceasta seara este probabil sa se anunte cine ramâne si cine pleaca din Guvern. Însa ieri vicepremierul Marko Bela a sustinut ca nu ar fi un capat de tara daca Guvernul va ramâne în aceeasi formula.
Însa, la PDL, lucrurile nu sunt vazute asa. Parlamentarii PDL care cer capete de ministri sunt suparati ca deciziile guvernului scufunda PDL în sondaje, deci si sansele lor de a fi realesi la viitoarele alegeri. PDL nu are acum mai mult de 15% în sondaje, fata de scorul de peste 30% cu care au iesit în alegeri. Sondajele din ultima vreme arata ca, luna de luna, PDL a pierdut puncte.
|
Notarii modifica grila la apartamente în cursul anului
1 sep 2010 |
Preturile orientative din grila notarilor, de la care pleaca modul de calcul al onorariilor si al taxelor într-o tranzactie imobiliara, se reduc cu 10% de la 1 septembrie în Municipiul Bucuresti si în judetele Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Ilfov si Teleorman.
Motivul este "evolutia pietei imobiliare din România în primele sapte luni ale anului 2010 ca urmare a influentei recesiunii economice", potrivit Uniunii Notarilor.
Este pentru prima oara când declinul pietei imobiliare îi face pe notari sa schimbe grila în timpul anului, dupa mai bine de sapte ani de când ea se publica o singura data pe an, la 1 ianuarie. Anul trecut însa, a mai fost operata o reducere de 15% în preturile imobiliarelor, pentru a anihila deprecierea cursului de schimb, grila fiind exprimata în euro.
Unul din expertii evaluatori care se ocupa de realizarea Ghidului pentru notari este Marin Badea, cu firma Expert Valuation, spune ca aceasta ajustare de pret a urmat tendinta pietei de scadere semnificativa anul acesta, fiind necesare revizuiri în conditiile în care previziunile pentru 2010 s-au facut tocmai în toamna trecuta.
"Pâna la urma, sunt niste estimari pe baza unor informatii pe care le avem în perioada august-septembrie a anului, în conditiile în care Ghidul trebuie tiparit pâna la 1 ianuarie. Mai mult, sunt preturi medii. Este destul de greu de spus ca 1 mp de teren costa o anumita suma. Un teren din aceeasi zona, aceeasi strada poate costa mai mult daca se afla la interesectia cu o alta strada sau daca este în capatul strazii cu o ghena de gunoi alaturi", spune Badea.
Camelia din Bucuresti are de vânzare un apartament de trei camere în zona Unirii pe care cere 125.000 de euro. Potrivit grilei de evaluare a notarilor, tipul de apartament pe care îl are este evaluat la 104.000 de euro. Luând în calcul si noua reducere de 10% a preturilor, apartamentul ei ar ajunge la o valoare orientativa de 94.000 de euro.
"Cumparatorii nu tin cont de grilele de evaluare ale notarilor si dupa patru saptamâni de când îl am la vânzare, am primit oferte bune, de peste 110.000 de euro. Am primit si una de 100.000 de euro, dar e drept ca nici n-am luat-o în considerare."
Florentina Stan, expert judiciar si evaluator, spune ca nu exista un echilibru între cei care vând si cei care vor sa cumpere.
"Se mai încheie doar tranzactii în care vânzatorul este constrâns sa vânda si lasa la pret, pentru ca orice cumparator asteapta sa vada, pe buna dreptate, preturi mai scazute. Tocmai de aceea, în urma evaluarii tranzactiilor încheiate anul acesta, a reiesit o scadere medie de 10%. Pe o piata plina de incertitudini, care se schimba de la o zi la alta, sunt necesare corectii", spune Stan. Evaluatorul a lucrat de asemenea la Ghidul notarilor prin firma Euro Expert.
Astfel ca aceasta ajustare în grila notarilor reflecta scaderea continua a preturilor de tranzactionare a imobiliarelor, dar si anularea unor cresteri estimate pentru anul 2010 care nu s-au produs. De exemplu, în zona zero a Bucurestiului, pe "Bulevardul Fântânilor", între Piata Constitutiei si Piata Unirii, pretul reper pentru un apartament de trei camere a crescut de la 120.000 de euro în 2009 la 140.000 de euro anul acesta. Cu ajustarea de 10%, apartamentul ajunge la un pret orientativ de 126.000 de euro.
Notarii sunt obligati sa calculeze taxele si onorariile aplicate la valoarea de minim trecuta în grila de evaluare. Dupa ce piata a scazut puternic, acestia erau în situatia de a cere partilor implicate în tranzactie comisioane si taxe mai mari decât cele aferente pretului tranzactiei.
|
Trichet, seful zonei euro, vine duminica la aniversarea BNR de 130 de ani
1 sep 2010 |
Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), vine duminica la Bucuresti pentru a tine un discurs înaintea concertului de gala care va avea loc seara la Ateneul Român cu ocazia aniversarii a 130 de ani de la înfiintarea Bancii Nationale a României (BNR). Concertul este sustinut de filarmonica George Enescu, condusa de Horia Andreescu.
În prima parte a evenimentului vor mai avea speech-uri presedintele Traian Basescu si guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
Vizita sefului bancilor centrale din zona euro survine tocmai în contextul în care Bucurestiul îsi cauta o noua data-tinta pentru adoptarea mondei unice, dupa ce atât guvernatorul Isarescu, cât si presedintele Basescu au afirmat recent ca 1 ianuarie 2015 nu mai poate fi un orizont de timp realist în noul context macroeconomic marcat de criza prelungita.
Ramâne astfel ca Guvernul sa discute cu BNR o noua tinta, însa deocamdata ministrul finantelor Sebastian Vladescu nu doreste sa avanseze o pozitie în acest sens. Analistii estimeaza ca adoptarea euro ar putea fi amânata pentru 2017 sau chiar dupa 2020 pentru ca economia României si finantele publice sa aiba timp de pregatire pentru intrarea în zona euro.
Astfel, Banca Nationala va putea mentine independenta politicii monetare, iar leul va ramâne moneda nationala pâna dincolo de 2015 când se încheie mandatul actualului Consiliu de Administratie condus de guvernatorul Mugur Isarescu. Anul trecut, la audierile din Parlament pentru un nou mandat, Isarescu avansase drept obiectiv principal tocmai adoptarea euro din 2015, însa în noile conditii economice acesta nu va mai putea fi atins. În vârsta de 61 de ani, Isarescu se afla la sefia BNR de 20 de ani, fiind cel mai longeviv demnitar din statul român. Mandatele sale precedente au avut drept laitmotiv lupta cu inflatia, pe care a reusit sa o aduca la o singura cifra de-abia în 2004. Acum inflatia urca din nou la peste 7%.
Este pentru prima data când aniversarea BNR se transforma într-un asemenea eveniment cu participarea multor invitati straini. În 2000, când s-au împlinit 120 de ani de la înfiintarea bancii centrale, Isarescu era premier.
Jean-Claude Trichet, care conduce BCE din 2003, vine pentru a doua oara în România în calitatea de sef al bancherilor centrali din Europa, vizita anterioara având loc în toamna lui 2004. El mai vizitase Bucurestiul în anul 2000 ca guvernator al Bancii Frantei. Trichet se afla în ultimul an de mandat ca sef al BCE.
La aniversarea de 130 de ani a BNR fusese invitat si seful Rezervelor Federale din SUA, Ben Bernanke, însa acesta nu a confirmat participarea.
Trichet va sta la Radisson si va parasi Bucurestiul luni dimineata.
Jean-Claude Trichet, aflat la final de mandat, a mai fost în vizita la BNR în 2004. În ultimii doi ani el a condus operatiunile de sustinere a sistemului financiar european si a fost implicat în salvarea Greciei de la faliment.
Sâmbata vor vorbi însa în cadrul unui seminar organizat cu aceeasi ocazie la BNR presedintele bancii centrale a Poloniei, Marek Belka, si fostul guvernator al bancii centrale a Cehiei, Zdenek Tuma.
De asemenea, va lua cuvântul Neven Mates, fostul negociator-sef al Fondului Monetar International pentru România în timpul guvernului Nastase, în prezent consilier-sef al guvernatorului bancii centrale a Croatiei.
Trichet vine duminica la Bucuresti din Italia, unde sâmbata participa la Como la forumul "Intelligence in the World, Europe and Italy", alaturi de mai multi înalti oficiali europeni, politicieni si oameni de afaceri de top.
El este unul dintre principalii arhitecti ai masurilor de sustinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulentelor extrem de puternice de anul trecut, care au continuat anul acesta cu criza prin care a trecut Grecia, ajungând sa puna în discutie chiar supravietuirea euro.
Astfel, BCE a cumparat obligatiuni ale statelor din zona euro si a pompat sume imense în sistemul bancar al tarilor membre pentru a mentine stabilitatea euro-sistemului. Trichet a fost unul dintre criticii duri ai comportamentului bancilor dupa criza financiara globala, acuzând bonusurile excesive acordate executivilor din bancile de investitii.
Spre final de mandat, el are în fata o noua provocare: trebuie sa puna la punct o strategie de exit prin care sa retraga facilitatile oferite bancilor si guvernelor europene pentru a depasi criza datoriilor.
Liderii finantelor internationale ajung rar la Bucuresti
Bucurestiul ramâne o destinatie inclusa cu greu în itinerariul sefilor de mari institutii financiare internationale sau grupuri private.
În primavara acestui an a facut o scurta vizita Dominique Strauss-Khan, directorul general al FMI, în contextul în care România a devenit unul dintre cei mai importanti "clienti", cu un acord de finantare de aproape 13 mld. euro.
Daca Michel Camdessus a venit la Bucuresti ca sef al FMI în 1994, succesorul sau Horst Kohler a ajuns în România abia dupa ce a parasit functia de la Washington, venind în 2007 în calitate de presedinte al Germaniei. El mai fusese în România în 1999 ca presedinte al BERD.
Datorita investitiilor de peste 4 mld. euro pe care BERD le-a facut în România, sefii acestei institutii au venit cel mai des la Bucuresti, Kohler fiind urmat de Jean Lemierre, iar anul trecut de noul presedinte Thomas Mirow.
Dintre sefii de mari grupuri bancare internationale au venit la Bucuresti în ultimii ani sefii ING, Société Générale, La Caixa sau UniCredit.
|
Opinie Sorin Pâslaru: Spirala datoriei externe poate fi rupta doar prin devalorizare
31 aug 2010 |
Toamna care urmeaza este decisiva pentru România. Presiunea asupra acestui guvern a crescut atât de mult, încât daca nu vine cu o schimbare sau masuri limpezi de relansare economica, partida este aproape pierduta. Înca un an de scadere economica va necesita alte cresteri de taxe si scaderi de salarii, iar supapa nu va mai putea fi decât cursul si inflatia.
Cel mai grav este ritmul de crestere al îndatorarii publice. Datoria statului s-a dublat în doar doi ani, de la 24 de miliarde de euro în iunie 2008 la 42 de miliarde de euro la sfârsitul lunii iunie 2010, si creste fara încetare cu un miliard de euro pe luna.
1 miliard de euro în plus în fiecare luna înseamna 0,8% din PIB. Cine poate suporta o crestere anuala cu 10% din PIB a datoriei publice? Şi pentru ce? Ca scoli, sosele, spitale si sali de sport nu se fac de acesti bani.
Cum poate fi rupt acest curs al îndatorarii publice care creste necontenit, în conditiile în care acest guvern se dovedeste neputincios sa treaca la relansare economica? Toate datele arata ca doar prin devalorizarea leului poate fi acordat economiei destul oxigen.
Bancile straine sunt cu ochii pe noi si analistii lor nu contenesc cu "tipetele de Casandra": "Vreti sa va împrumutati prea ieftin, nu veti avea crestere economica, nu avem încredere în economia româneasca."
Din cele 42 de miliarde de euro, jumatate sunt datorii în valuta, catre debitori externi. Aici este problema. Datoria publica si privata în euro (aceasta din urma de 50 de miliarde de euro) face ca economia sa fie dependenta de creditorii externi.
Povara acestei datorii conduce la anumite politici de curs care acum se dovedesc paguboase pentru economie în ansamblu.
Cursul leu/euro este fals si alimenteaza o prosperitate falsa.
Daca numai prin diferentierea prin curs bunurile si serviciile produse local devin competitive, atunci foarte bine, sa devina astfel. Economia trebuie sa ia o pauza, sa respire. A acumulat destula competitivitate în acesti ani de apreciere reala a euro. Poate parea hazardata aceasta afirmatie, dar nu poti rezista pe piata în conditii de apreciere a monedei locale daca productivitatea în relatia cu exteriorul nu creste.
Iar moneda locala s-a apreciat în mod real fata de euro din 2005 încoace. În urma cu cinci ani, în 2005, cursul leu/euro mediu era de 3,6 lei. Acum este de 4,2 lei, adica a avut loc între timp o depreciere de 16%. 16% în cinci ani înseamna o depreciere medie anuala de 2,5%. În aceeasi perioada, inflatia cumulata a fost de 37%, adica o inflatie medie anuala de 6,5%.
Deci leul a câstigat în fata euro câte 4% pe an (diferenta între 6,5% inflatie si 2,5% depreciere), alimentând atât o perceptie falsa de prosperitate prin accesul la bunurile si serviciile de import, cât si o inflatie redusa care se dovedeste, iata, falsa. Aceasta evolutie a favorizat, de asemenea, creditele în valuta si în alte monede exotice.
Nu întâmplator, în aceeasi perioada creditele au crescut de la 10 miliarde de euro sold la sfârsitul anului 2004 pâna la 50 de miliarde de euro la sfârsitul anului 2008.
Mentinerea falsa a leului fata de euro, în sens complet diferit fata de datele de export/import care aratau deficite de cont curent si de peste 10% din PIB, a costat.
Iar firmele românesti, care au putut beneficia în aceasta perioada de posibilitatea de a face achizitii în strainatate si de a se extinde ajutate de un leu puternic, nu au reusit sa treaca decât timid la fapte.
Împrumutul de 20 de miliarde de euro a fost luat pentru ca tara nu mai putea suporta platile în valuta facute în exterior. Daca nu le poate suporta, sa nu le mai faca.
Cât sa se mai împrumute statul pentru a sustine aceasta falsa competitivitate?
Toate acestea numai si numai pentru a-i proteja pe cei care au dat si pe cei care au luat credite în valuta? Şi mai mult pe cei care au dat? Dar de ce sa plateasca cei fara credite în valuta pentru ceilalti?
Motivatia oficiala a fost ca daca în acel moment cursul nu era protejat, economia s-ar fi prabusit. Cu mai mult de 10% cu cât s-a prabusit în 2009 si 2010 ca urmare a cresterii bruste a dobânzilor? Şi cu cât mai urmeaza în conditiile în care motoarele întârzie sa se tureze? Şi cum sa se tureze când dobânzile la creditele în lei sunt 17%?
De fapt, managementul dobânzi-curs a fost un esec, chiar daca acum nimeni nu vrea sa recunoasca.
În loc ca aceasta criza sa ne atinga în treacat, la fel ca pe polonezi, pentru ca eram protejati de ponderea redusa a exporturilor în PIB (25% în România si 35% în Polonia, fata de 60% în Ungaria), cresterea brusca a dobânzilor bancare a dus imediat la prabusirea consumului si la intrarea în insolventa a mii de companii cu o cifra de afaceri de zece miliarde de euro. Automat au scazut banii virati la bugetul de stat, care a intrat pe un deficit si mai mare. La aceasta s-a adaugat, bineînteles, incapacitatea statului de a se ajusta dupa ani de crestere fara rezultate a cheltuielilor publice.
Parlamentarii din comisiile de buget-finante ar trebui sa îi cheme pentru explicatii pe cei care au administrat în mod gresit pâna acum rezervele tarii, cursul si dobânzile încât economia a ajuns în blocaj.
La costul foarte redus al fortei de munca, România ar fi trebuit sa beneficieze de aceasta criza, nu sa fie victima într-un grad chiar mai mare decât tarile din Europa de Vest de unde a fost importata.
|
Videanu face prima concediere de "management defectuos la o companie cu afaceri de 2,5 mil. euro
31 aug 2010 |
Adriean Videanu, ministrul economiei, a luat ieri prima decizie de eliberare din functie al unui director general dintr-o companie de stat pe motiv de management defectuos. Schimbarile de manageri nu sunt o noutate când vine vorba de companii de stat, dar pâna acum acestea au fost cu precadere politice.
Compania unde a fost descoperit "managementul defectuos" este Iprochim, un instititut de inginerie chimica specializat în elaborarea documentatiilor tehnice necesare pentru industria chimica si petrochimica din România, înfiintat în 1948, cu afaceri de 2,5 milioane de euro anul trecut.
"Decizia de eliberare din functie a fost motivata de managementul defectuos, lipsit de transparenta si contrar intereselor institutului, efectuarea unor cheltuieli de prestari servicii si protocol nejustificat de mari, obstructionarea actului decizional al Consiliului de Administratie a societatii, risipa de resurse umane si financiare, neglijarea activitatii de baza a institutului, aportul nesemnificativ la contractarea de noi lucrari", spun reprezentantii Ministerului Economiei. Astfel, începând de ieri, în functia de director general a fost numita Aurelia Mihaela Oprescu care-l înlocuieste pe Mihail Iusut.
"Sunt angajata de 30 de ani în acest institut si am parcurs toate etapele dezvoltarii în acest domeniu. Am fost rând pe rând inginer de conceptie, sef de departament si director tehnic. Îmi este dificil sa va dau exemple privind managementul defectuos al acestei institutii. Domnul Iusut a fost numit în functie anul trecut la pensionarea vechiului director al institului", spune Aurelia Mihaela Oprescu.
Iprochim a avut anul trecut un profit net de 27.000 de euro facut de 229 de angajati. Institutul a proiectat majoritatea platformelor chimice din România, printre care se numara Amonil Slobozia, Arpechim Pitesti, Doljchim Craiova, Petromidia Navodari, Amurco Bacau, Nitramonia Fagaras sau Donau Chem Turnu Magurele. Desi înainte de Revolutie institutele de cercetare erau implicate în numeroase proiecte, dupa '89 activitatea acestora a decazut.
"Nu au tinut pasul. Nu au fost retehnologizate. Nu s-a investit. Noi am pasit într-o piata concurentiala în care statul s-a dovedit un fi un slab administrator. Am acumulat datorii care se tot rostogolosc. Când vine vorba de investitii, nu s-a mai facut nimic. Avem acelasi birou din 1970. Lipseste doar tabloul cu Ceausescu", spune Bogdan Pascu, directorul general al Icemenerg Service, "fostul mecanic-sef al sistemului energetic national", dupa cum îsi caracterizeaza Pascu firma. Icemenerg Service s-a desprins în 2003 din Icemenerg, institut de cercetari pus pe picioare în 1960.
"Nu ne mai cheama companiile la lucrari. Hidroelectrica lucreaza cu Hidroserv, Electrica are si ea partea de servicii. Încercam sa facem fata", spune Pascu, care a venit la conducerea Ia Icemenerg Service anul acesta dupa ce anterior a activat în sistemul medical, având însa la baza o pregatire în industria energetica.
Înlocuirea managementului din companiile de stat a fost indicat de catre specialisti ca fiind unul dintre primii pasi pe care ministerele trebuie sa-l faca în contextul în care multe dintre aceste firme sunt veritabile gauri negre. De exemplu, primele zece firme companii de stat în functie de pierderi au acumulat anul trecut un minus de aproape 700 de milioane de euro. De altfel, potrivit unor calcule facute de ZF, primele 45 de companii de stat, printre care se numara Romgaz, CFR Calatori sau TAROM, au avut anul trecut un rulaj de circa 10 miliarde de euro, dar au fost incapabile sa genereze profit si deci încasari pentru bugetul de stat.
În prezent, în fruntea celor mai multe companii de stat sunt numiti manageri pe criterii politice, iar mandatul lor dureaza atâta vreme cât un partid sau altul este la putere.
Videanu a declarat recent într-un interviu acordat ZF ca-si doreste sa aduca management privat la companiile de stat. La momentul respectiv, ministrul a anuntat ca prima companie unde avea sa fie implemenatata aceasta masura urma sa fie Oil Terminal. În opinia lui Videanu statul nu ar mai trebui sa fie un administrator, ideea fiind aceea de a organiza licitatii internationale pentru alegerea conducerii companiilor de stat. Pâna acum, acest lucru a ramas doar la nivel declarativ.
De la preluarea functiei de ministru al economiei, Videanu i-a înlocuit rând pe rând pe toti directorii din marile companii energetice, fiind adusi cu precadere oameni care fac parte din PDL. Astfel, directorii de la Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica sau Transelectrica au fost rând pe rând înlocuiti.
|
Care dintre marile grupuri financiare europene au afaceri în România
31 aug 2010 |
Numai doua din primele 10 grupuri bancare si de asigurari din Europa sunt prezente pe piata locala, cu o banca mica si un asigurator de top.
Italienii de la Intesa Sanpaolo au ocupat la jumatatea anului pozitia a treia pe continent dupa capitalizarea bursiera, cu 55 mld. euro, însa în România detin o filiala cu active de numai 3,63 mld. lei, corespunzatoare unei cote de piata de 1%. Multa vreme piata locala nu a încaput pe lista de prioritati a Intesa, iar dupa ce în 2008-2009 a fost conturata o strategie de extindere organica, sustinuta cu finantari substantiale, planurile au fost date peste cap de criza care a lovit si România.
În contextul crizei, Intesa s-a dovedit una dintre cele mai robuste banci europene, capitalizarea sa bursiera rezistând presiunilor puternice care anul trecut au împins alti competitori la limita falimentului, salvarea venind de la guverne si banci centrale. Asiguratorul german Allianz s-a situat pe locul 9 la nivelul european, cu o capitalizare de 37 mld. euro. În România a pierdut însa pozitia de lider pe piata asigurarilor în favoarea companiei locale Astra, în principal din cauza pierderii de cota de piata pe asigurarile auto.
Pe zona bancara, urmeaza în clasamentul grupurilor cu reprezentare locala alti italieni, de la UniCredit. Cu o capitalizare de 35 mld. euro s-au clasat pe locul 11 la jumatatea anului, în timp ce în România filiala locala era la sfârsitul trimestrului I a cincea banca de pe piata. Ţinta UniCredit este sa ajunga în top 3 pâna în 2015, fiind în prezent una dintre bancile cele mai active pe creditare.
Pe locul 13 la nivel european se afla britanicii de la RBS, o banca practic nationalizata în 2008 pentru a putea face fata crizei. În România, fosta ABN Amro a iesit de câtiva ani din top 10. Banca locala a fost pe lista de vânzari a RBS, nu i s-a gasit cumparator, iar acum este în desfasurare o strategie de reducere progresiva a expunerilor locale. Francezii de la Société Generale, care detin a doua banca locala BRD, ocupa locul 18 în clasament, cu o capitalizare de 25 mld. euro. SocGen aplica în prezent o strategie de eficientizare a grupului si crestere a sinergiilor cu bataie pâna în 2015. În România, ambitia francezilor este sa mai câstige cota de piata astfel încât sa atace pozitia de lider a BCR.
La mica distanta urmeaza olandezii de la ING, cu 24 mld. euro. ING controleaza a zecea banca din România, piata locala fiind desemnata drept una dintre prioritatile strategice de extindere, pe baza investitiilor proprii. Atât ING, cât si SocGen au primit sprijin de la stat pentru a rezista turbulentelor de pe pietele financiare.
Asiguratorul italian Generali ocupa locul 20 la nivel european, în România având una din primele zece companii locale. Grupul bancar francez Crédit Agricole este pe locul 21, cu o capitalizare de 21 mld. euro, însa în România are o prezenta indirecta, restrânsa, prin controlul pe care îl detine asupra bancii elene Emporiki.
Bancile austriece si grecesti care domina piata locala nu intra în top 25 european. Erste, care controleaza BCR - cea mai mare banca româneasca - are o capitalizare de 11 mld. euro.
|
Continua meciul bancheri-clienti pe interpretarea ordonantei privind creditele
31 aug 2010 |
Bancherii amâna pe cât posibil aplicarea noilor reglementari pentru creditele pentru consumatori, în conditiile în care Ordonanta nr. 50 din iunie este interpretata de fiecare parte în mod diferit, însa în acest timp presiunile se acumuleaza în tabara tot mai numeroasa a clientilor nemultumiti. Discutiile pleaca de pe pozitii de forta: în timp ce bancherii, cu aprobarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, vor sa creeze formule de calcul care sa le lase dobânzile la nivelurile din iunie, clientii cer reduceri semnificative, întrucât multi dintre ei au vazut ca dobânzile, prevazute ca variabile în contractele de credit, au urcat vertiginos în 2008-2009, însa au ramas nemodificate de atunci, desi conditiile s-au îmbunatatit pe pietele financiare.
"Noi am chemat clientii în unitati dupa data de 13 septembrie, momentan punem la punct ultimele detalii ale actelor aditionale", spune Ionut Stanimir, seful departamentului de comunicare externa la BCR, cea mai mare banca locala.
Ordonanta, intrata în vigoare în iunie, permite bancilor sa actualizeze contractele pentru creditele aflate în derulare pâna la data de 21 septembrie. Unii clienti considera însa ca, de vreme ce Ordonanta este în vigoare din iunie, si prevederile acesteia ar trebui sa se aplice cu aceeasi data si nu odata cu semnarea actului aditional. Daca odata cu semnarea actului aditional s-ar produce modificari de costuri, banca ar trebui sa restituie sumele încasate de la clienti.
Prin noile reglementari, clientul are dreptul, daca nu este de acord cu conditiile impuse de banca, sa renunte la contract (adica sa ramburseze integral creditul) fara costuri suplimentare. Majoritatea clientilor sunt însa în imposibilitatea de a rambursa creditul, întrucât nu au nici sumele disponibile si nici nu pot obtine o refinantare de la o alta banca, întrucât conditiile de finantare au devenit mult mai restrictive.
Constantin Cerbulescu, presedintele ANPC, a aratat recent ca fiecare client ar trebui sa negocieze cu banca, iar daca nu ajunge la o întelegere, poate sa mearga în instanta. Aceasta ar însemna însa un potential val de procese.
Stanimir spune ca cel putin deocamdata nu se vede un val de procese deschise de clienti, întrucât nu poate fi purtata o discutie pâna la prezentarea actului aditional.
În aceasta înclestare, bancile au ramas neobisnuit de tacute, preferând sa negocieze cu fiecare client în parte.
Abordarea bancherilor este însa intransigenta. "Trecem la o formula transparenta. Dar sa fie clar, dobânda nu se modifica", spune un conducator de banca.
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Române a Bancilor, afirma saptamâna trecuta ca, fara o clarificare a modului de aplicare a ordonantei 50, exista riscul instalarii unei stari generale de "procesomanie".
"Exista o lege, sunt diverse interpretari, fiecare îsi sustine argumentele. ANPC însasi a oferit o interpretare, dar ar trebui sa îsi asume responsabilitatea pentru ce a facut, nu sa arunce cartoful fierbinte în curtea altora. Între ele se va gasi un echilibru, pentru ca daca începe o serie de procese, nu stiu daca rezultatul va fi sustenabil", comenteaza un alt bancher.
Cine apara interesele clientilor?
"Ordonanta va permite ca cetatenii României sa poata plati costul creditelor la dobânzi si la situatii mai avantajoase. Vor putea obtine refinantari ale creditelor pentru a-si putea plati ratele la banci în conditii mai avantajoase", afirma premierul Emil Boc pe 9 iunie, dupa adoptarea în Guvern a Ordonantei 50.
A fost pentru prima data când Executivul a intervenit printr-un act normativ cu un asemenea impact mare în favoarea unei largi categorii de clienti - cei ai bancilor, dupa ani de zile în care BNR, autoritatea de supraveghere a pietei bancare s-a concentrat pe impunerea unor reguli care priveau în principal stabilitatea financiara si prudentialitatea institutiilor de credit, în timp ce probleme precum riscul de supraîndatorare a clientilor sau conditiile abuzive impuse de multe ori de catre banci au ramas în planul secund.
Dupa adoptarea Ordonantei oficialii guvernului nu au mai intervenit însa în aceasta disputa iscata pe piata între banci si clientii cu contracte de credit. Ba mai mult, au lansat un semnal generator de confuzie prin includerea în scrisoarea suplimentara de intentie catre FMI a unui angajament de revizuire a actului normativ în sensul eliminarii retroactivitatii, adica noile prevederi sa fie aplicabile numai contractelor noi, dupa cum indica si directiva europeana de la care a pornit ordonanta.
Oficial, guvernul nici nu a confirmat, nici nu a negat existenta unui asemenea angajament. Totusi, surse oficiale sustin ca nu exista intentia modificarii ordonantei, desi bancile au facut presiuni pe diferite canale în acest sens. Ba mai mult, au ajuns sa ameninte cu intentarea de procese împotriva Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor sau chiar împotriva României la nivelul forurilor europene, desi nu este clar ce anume ar putea reclama atât timp cât ordonanta nu încalca directiva corespunzatoare a Comisiei Europene, ci doar îi extinde sfera de aplicare.
Bancile locale fac abstractie de faptul ca în România s-au bucurat de una dintre cele mai libere piete din regiune la nivelul reglementarii contractelor de credit si astfel au fost posibile si abuzurile pe care atât de multi clienti le reclama astazi.
BNR s-a multumit sa acuze practici precum "creditul cu buletinul" sau practicarea de catre unele banci a unor grade de îndatorare care treceau dincolo de limitele prudentei, fara a se preocupa însa de exemplu de problema comisioanelor ascunse, multe inventate de banci tocmai pentru a fenta unele masuri de frânare a creditarii introduse de banca centrala.
Banca Nationala a ajuns astazi sa reprezinte deschis interesele industriei bancare, seful Supravegherii Nicolae Cinteza sustinând ca ordonanta ar trebui modificata pentru ca altfel tot mai multe banci vor intra pe pierdere. De cealalta parte, Asociatia Româna a Bancilor prefera sa faca demersuri în aceeasi directie doar pe canale institutionale, fara a aparea cu pozitii în presa care sa puna si mai mult în evidenta conflictul cu clientii. Ramâne de vazut daca Guvernul va pastra ordonanta nemodificata pentru a nu arunca piata într-un haos si mai mare.
Noi formule descoperite de bancheri ca s lase dobÅnzile neschimbate
Costul creditelor aflate în derulare pentru persoanele fizice va ramâne neschimbat, chiar daca bancile trec din septembrie la o formula de calcul transparenta, legând dobânda de un indice independent - cum sunt Robor si Euribor.
Banca poate aplica, pe lânga marja perceputa peste acesti indicatori, un procent de ajustare a nivelului dobânzii de referinta, astfel încât costul creditului sa ramâna nemodificat la momentul schimbarii metodei de calcul.
Prin Ordonanta de Urgenta numarul 50 din iunie anul acesta, bancile sunt obligate sa ofere clientilor persoane fizice credite cu dobânda fixa pe toata perioada de rambursare sau calculata în functie de un indicator independent - respectiv indicatorii pietelor monetare Robor pentru lei, Euribor pentru euro - plus o marja, de asemenea fixata pe toata durata contractului.
Însa clientii nu vor obtine si costuri mai mici odata cu aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 50 din iunie anul acesta, care stabileste noi reglementari pentru creditele pentru consumatori, ci doar vor avea garantia ca pe viitor costul împrumutului va fluctua exclusiv în functie de nivelul indicatorilor de referinta ai pietelor monetare interbancare.
Bancile trebuie sa se conformeze pâna la sfârsitul lui septembrie, astfel ca majoritatea jucatorilor au început sa trimita clientilor adrese prin care le prezinta alternativele si îi invita în unitati, pentru a semna acte aditionale.
Prevederile se aplica inclusiv pentru creditele aflate în derulare, al caror numar se ridica la circa 8 milioane.
Ce spun cititorii ZF
"Nu este corect ca un client vechi sa plateasca niste dobânzi duble fata de clientii noi. Sa nu uitam ca indicii de referinta Euribor/ Libor/ Robor sunt la minimele istorice, iar bancile pentru a ajunge la dobânzile foarte mari pe care le practica la contractele în desfasurare ar trebui sa adauge o marja de minim 9%. Aceasta marja peste un Euribor de 0,68% este una foarte mare luând în calcul ca evolutia acestui indice nu poate fi decât crescatoare si, în timp, dobânzile creditelor aflate în desfasurare ar fi foarte mari, iar populatia României nu va mai putea suporta aceste credite si vor fi dati afara din casele lor." Lavinia B.
"Am plecat cu o dobânda de 10% în 2006 si de peste 15 luni este 18,2% cu DAE depasind 20%, în conditiile în care toti indicatorii dupa care se calculeaza dobânzile au atins minime istorice. Este un credit de nevoi personale. Sunt bugetar, salariul redus. Am un copil de sapte ani de crescut. Ce sa fac? Banca ridica din umeri. Viu sau mort trebuie sa platesti! Gânditi-va si la oamenii de rând, calcati în picioare de sistemul bancilor care însfaca dobânzi de trei ori mai mari decât în restul tarilor UE, la niste salarii cunoscute!" Luminita M.
"Bancile trebuie sa-si faca putina ordine si în curtea proprie (restructurat retea, salariati, mod de business) înainte de a cere celor din exterior «sa-i ajute». Exista legislatie favorabila consumatorului si înainte, iar OUG 50/2010 vine doar si clarifica acest lucru si pentru consumatorul mediu. OUG 50/2010 este greu de acceptat / implementat de catre banci, pentru ca ar duce la o scadere semnificativa a unor venituri din trecut, venituri oricum necuvenite din punctul meu de vedere." Marian T.
"Nu este normal ca toate aceste acte aditionale sa fie aplicabile începând cu data de 21.06.2010, adica de la data la care a intrat în vigoare respectivul act normativ (O.U. 50/2010)? Pe motiv ca nu pot sa întocmeasca atâtea acte aditionale bancile vor începe «din iuteala lor de mâna si nebagarea de seama a clientilor» sa aplice prevederile din actul aditional doar din 21.09.2010, nu-i asa??! Adica mai "fura" trei luni de la gura sarantocilor de români tot cu largul sprijin al ARB, BNR, ANPC si alte organisme." Dumitru R.
"În loc de ROBOR (mentionat explicit în textul ordonantei), pentru cazurile creditelor în lei cu dobânda variabila banca îti solicita sa semnezi cu BUBOR!?!? În cazul în care nu semnezi, banca te face raspunzator si precizeaza ca acest fapt va deveni aprobare tacita!?!? Ori în ordonanta este mentionat precis ca nu se pot face modificari în contractul existent decât cu acordul clientului. Şi atunci, de unde aceasta "aprobare tacita???" Dumitru R.
"Aceasta ordonanta reprezinta sansa noastra de a intra în normalitate, de a avea sansa la o viata decenta. Se încearca modificarea acestei ordonante în sensul dorit de banci. Nu lasati România si românii sa fie permanent prinsi în aceasta capcana a creditelor si a intereselor straine si sa traiasca în tara lor ca niste sclavi!" Nineta S.
"Este pentru prima data când clientii bancilor din România au sansa de a fi tratati cu respect, ca parteneri ai unui contract de credit încheiat cu o banca!
Este sansa noastra ca prin pastrarea acestei ordonante în forma în care a fost publicata în iunie 2010 sa putem avea dobânzi decente similare cu ale altor tari din Uniunea Europeana si nu aberant de mari, calculate dupa bunul plac al creditorilor!" Viorica A.
"Suportam cu greu plata ratelor din cauza diminuarii considerabile a veniturilor, dar si din cauza abuzurilor bancii, care în vremuri de criza au marit dupa bunul plac dobânzile. Din fericire, a aparut OUG 50/2010 care reglementeaza într-un mod corect relatiile dintre banci si clientii acestora, facând sa înceteze abuzurile." Dorel A.
"Va rugam sa sustineti mentinerea OUG 50/2010 în forma actuala pentru a pune punct abuzurilor continue pe care le suporta cetatenii români din partea institutiilor financiar-bancare. Acestea vor sa profite de ambiguitatea textului legii în interesul lor, mai ales în ceea ce priveste modalitatea de calcul a dobânzii variabile prin impunerea unor marje fixe foarte mari. Aceste clauze abuzive, nenegociate, ne creeaza dezechilibru financiar si chiar imposibilitatea de plata a ratelor." Lucia D.
Clientii spera sa obtina cel putin o reducere cu câteva puncte a dobânzii la creditele pe care le au în derulare, mai ales ca s-a ajuns din nou în situatia ca bancile sa vânda împrumuturi noi la costuri mai mici decât le percep clientilor vechi
|
Investitorii straini care au cumparat teren în apropiere de comuna 23 August, unde a fost anuntata statiunea turistica all-inclusive pe 50 de hectare
31 aug 2010 |
Investitorii straini care au cumparat teren în apropiere de comuna 23 August, unde a fost anuntata statiunea turistica all-inclusive pe 50 de hectare Terra, sustin ca în urmatorii ani nu vor dezvolta niciun resort turistic în aceasta zona si ca, desi a existat un plan de investitii la momentul achizitionarii terenului, în prezent totul ramâne la stadiul de plan.
"Cine se apuca sa faca vile si hoteluri în timp de criza? A fost doar un plan pe care compania îl avea în urma cu doi ani, dar care în niciun caz nu se mai aplica acum", a declarat un oficial al CLH Turism, detinut de compania austriaca CLH Immobilien Und Beteiligung, care a cumparat în urma cu câtiva ani zece hectare de teren în comuna 23 August.
Pe piata româneasca, CLH Turism a raportat o cifra de afaceri si un numar de salariati egal cu zero pentru anul trecut, potrivit datelor de la Registrul Comertului. Cu toate acestea, primarul si viceprimarul comunei 23 August sustin ca urmeaza sa elibereze certificate de urbanism pentru ca aceasta companie sa îsi înceapa lucrarile de constructie.
"În urma discutiilor pe care le-am avut cu acesti investitori a rezultat ca vor face doua hoteluri de peste 10 etaje si un complex de 40 de vile", a declarat Mugur Mitrana, primarul comunei 23 August, care nu a dorit sa precizeze când au avut loc discutiile cu investitorii.
Oficialul CLH Turism, care a dorit sa îsi pastreze anonimatul, sustine ca nu îi vine sa creada ca aceste proiecte continua sa fie anuntate, pentru ca, în urmatorii ani, nu vor fi demarate lucrari de constructie, iar cele doua hoteluri erau mentionate doar în planul de investitii de acum câtiva ani.
Şi Danut Trusca, viceprimarul comunei 23 August, a sustinut ca cea mai mare investitie, 160 de mil. euro, în noua statiune Terra va fi realizata de CLH Turism. Potrivit afirmatiilor sale, si companiile Oxford Management si McKenzie au cumparat câte cinci hectare de teren în aceasta zona, în urma cu câtiva ani.
Contactata de ZF, reprezentanta Oxford Management din România a declarat ca nu doreste sa ofere nicio informatie cu privire la activitatea si planurile companiei. Alte investitii în achizitionarea de teren au mai fost realizate de persoane fizice straine, care au cumparat câte un hectar de teren, mai sustine viceprimarul comunei 23 August.
"Au fost aprobate doua planuri de urbanism zonal pentru zona de lânga coasta marii si pentru zona din jurul lacului Tatlageac din localitate si urmeaza sa fie eliberate patru-cinci certificate de urbanism, în urmatorii ani urmând a fi dezvoltata noua statiune", declara primarul comunei.
Mai mult, Mitrana a mai sustinut ca proiectul a fost deja prezentat Elenei Udrea, ministrul turismului si al dezvoltarii regionale (MDRT), si ca ea a fost "încântata de cele doua PUZ-uri si a promis sa faciliteze obtinerea de finantare pentru investitiile în infrastructura si utilitati". Pâna la închiderea editiei, reprezentantii MDRT nu au transmis niciun raspuns solicitarilor ZF cu privire la dezvoltarea si finantarea statiunii Terra.
"Înca nu am terminat studiul de fezabilitate, dar vom avea nevoie de câteva milioane de euro pentru asigurarea utilitatilor si a infrastructurii", a spus primarul comunei 23 August.
Promisiunea dezvoltarii unei noi statiuni pe litoral este vazuta ca o "filozofie" si de catre proprietarii hotelurilor de la mare.
"De trei ani se tot vorbeste de dezvoltarea acestei statiuni, însa cred ca toate acestea sunt filozofii. Având în vedere situatia economica actuala, nu cred ca acest proiect (Terra - n.red.) este realizabil în urmatorii trei ani, cel putin pâna când nu începe sa se contruiasca ceva în acea zona", a declarat Josef Goschy, unul dintre cei mai mari hotelieri de pe litoralul românesc, care conduce lantul Unita Turism. El mai sustine ca investitorii iau în calcul demararea unor lucrari de constructie doar dupa ce se asigura ca exista utilitati (apa, energie electrica) si infrastructura. "De unde sa aiba statul bani?", se întreaba Goschy.
Şi Paul Marasoiu, directorul regional al Golden Tulip Hotels, care conduce hotelul cu acelasi nume din Mamaia, sustine ca autoritatile locale nu investesc în administrarea statiunilor.
"Investitii private se fac, dar lipsesc cele publice. Spre exemplu, desi în statiunea Neptun proprietarii hotelului Cocor au investit într-un centru spa (6 mil. euro - n.red.), de administrarea statiunii nu se ocupa nimeni", a declarat Marasoiu. El a mai spus ca, având în vedere ca statiunea Terra va fi în apropierea statiunii Costinesti, recomanda sa se faca mai întâi o evaluare a statiunii Costinesti, care este "abominabila si de prost-gust".
"Dovada sunt cladirile îngramadite din statiune. Cred ca ar fi fost mai normal sa reconceptualizam si sa modernizam statiunile pe care le avem deja pe litoralul românesc pâna sa facem altele noi. Bineînteles ca orice noua investitie este binevenita, dar, la noi, acest lucru ramâne mai mult o dorinta decât un lucru concret", a spus Marasoiu. În opinia lui, realizarea unei noi statiuni pe litoralul românesc este doar o "ipoteza interesanta".
Marasoiu mai sustine ca, în urma cu doi ani, când se anuntau statiuni la munte, dar si în alte zone, "parca le mai dadeai crezare, dar acum, în timp de criza, aceste promisiuni par prea putin fondate".
La începutul anului 2009, Elena Udrea anunta ca va dezvolta în Muntii Parâng din Petrosani cel mai mare domeniu schiabil din România, în urma unei investitii de 70 de milioane de euro, care se afla înca în stadiul de studiu de fezabilitate.
Promisiunea dezvoltarii unei noi statiuni pe litoral este vazuta ca o "filozofie" si de catre proprietarii hotelurilor de la mare
|
Statul este sub tirul analistilor bancari sa se împrumute la dobânzi mai mari
31 aug 2010 |
Bancile comerciale, prin vocile analistilor lor, cer neobosit sa primeasca dobânzi mai mari la titlurile de stat cumparate deja de câteva luni, în timp ce Trezoreria statului încearca sa plafoneze randamentele la nivelul de 7% pe an, astfel ca imaginea conturata pentru România ramâne una de tara cu un risc ridicat, în ciuda acordului cu FMI si a eforturilor dureroase facute pentru echilibrarea bugetului.
În dezbaterea privind nivelul "corect" al randamentului la titlurile de stat, analistii bancilor private - cele care în fond finanteaza statul si au un interes direct în obtinerea unor dobânzi cât mai mari - sunt mult mai vocali, fiind citati adesea inclusiv de catre agentiile straine de presa - cum sunt Bloomberg sau Reuters. În ultima vreme, acestea trateaza tot mai frecvent problema dobânzii la titlurile de stat românesti, discutia fiind urmarita cu interes de investitorii internationali, care detin o parte importanta din certificatele si obligatiunile emise de Finante.
Cum vad analistii independenti aceasta dezbatere?
"Pe termen scurt nu se justifica o dobânda atât de mare. Ce a facut Ministerul Finantelor (prin impunerea plafonului de 7% pe an la randamentul platit - n. red.) este corect", spune Daniel Daianu, profesor de economie si fost parlamentar european.
Randamentele la titlurile de stat scazusera puternic în primavara, coborând de la peste 10% la sfârsitul anului trecut pâna spre 6% pe an, în special datorita interesului mai mare din partea investitorilor straini pentru datoria româneasca. Din aprilie evolutia însa s-a inversat, bancile cerând randamente tot mai mari, odata cu înrautatirea perceptiei de risc asupra economiilor emergente, în conditiile în care se vorbeste tot mai deschis despre perspectiva unei noi recesiuni la nivel mondial.
"Nu ma surprinde comportamentul bancilor, pentru ca ele sufera sub efectele scaderii economice, au bilanturi în deteriorare si trebuie sa se capitalizeze. Bancile cauta sa traga o renta pe care au extras-o ani la rând din economia noastra. Au prins statul la înghesuiala", mai spune Daianu. Practic, bancile încearca acum sa compenseze scaderea veniturilor din zona clientilor privati, unde abia daca mai dau credite.
Analistii raspund însa ca prezinta doar interpretarea lor asupra datelor economice pe care le citesc, având independenta fata de strategia comerciala a bancii.
"Eu ma uit la realitatile bugetului, la cum se finanteaza Trezoreria, la piata si mi se pare evident ca o sa plateasca mai mult de 7% pe an", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank si unul dintre cei mai vocali analisti locali implicati în dezbatere. El vorbeste în primul rând despre incertitudine, care ar trebui rasplatita prin dobânzi mai mari.
"Pe primul loc este incertitudinea în privinta deficitului bugetar din 2010 si 2011, inflatia si riscurile politice. Ce s-a întâmplat în prima parte a anului, când Ministerul Finantelor a emis la randamente tot mai mici, acea evolutie la un moment dat si-a pierdut legatura cu fundamentele economiei reale. Era normala o corectie", afirma Chidesciuc.
Totusi, luna iulie a adus deja primele rezultate palpabile ale masurilor de ajustare: veniturile colectate la buget au înregistrat un salt de 7,5% fata de aceeasi luna a anului trecut, în principal în urma încasarilor mai mari din TVA si accize. Deficitul bugetar dupa primele sapte luni a ajuns la 3,9% din Produsul Intern Brut, ramânând astfel în grafic pentru tinta de 6,8% la sfârsitul anului.
Profesorul de economie Nicolae Dardac, prorector al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, considera însa ca bancile ar trebui sa aiba o perspectiva mai larga si sa nu se concentreze doar pe viitorul apropiat.
"Bancile gândesc pe termen scurt. În contextul în care anticipam o inflatie mai mica în anii viitori, bancile ar trebui sa se multumeasca cu acest randament, în conditiile în care plasarea în credite (pentru sectorul privat - n. red.) este destul de riscanta", spune Dardac. Plasamantele în titluri de stat sunt considerate investitii cu risc zero.
Ruptura dintre Finante si banci este evidenta în cazul obligatiunilor pe termen lung (de trei, cinci sau zece ani), în august fiind respinse toate ofertele de cumparare la ambele licitatii organizate pentru vânzarea de astfel de titluri. În schimb, statul reuseste sa atraga bani la 7% pe an, dar numai pe perioade scurte - de pâna la un an. Aceasta duce însa la nevoia rostogolirii datoriei cu o frecventa mare, ceea ce înseamna o vulnerabilitate în cazul în care conditiile pietei s-ar deteriora.
Piata secundara, un reper corect?
Pe piata secundara, care este indicata ca reper de analisti, se tranzactioneaza lunar doar câteva zeci de titluri, volumul cumulat al operatiunilor fiind în scadere continua din februarie. Astfel, de la un vârf de 2,2 miliarde de lei, volum a coborât la numai 296 de milioane de lei în iulie, potrivit datelor BNR. În acelasi timp, pe piata primara Trezoreria a împrumutat lunar cel putin doua miliarde de lei, iar volumul planificat a fost în general de peste patru miliarde de lei.
"Daca randamentele pe piata secundara sunt peste cele de pe piata primara, Ministerul Finantelor ar trebui sa emita cel putin la nivelul pietei secundare. Cei care au titluri se marcheaza la aceasta piata, asa ilichida cum e, si înregistreaza pierderi", afirma Chidesciuc.
El considera ca statul ar avea mai putin de pierdut daca ar plati randamente mai mari decât pierde acum prin tactica de a amâna platile catre companiile private, în conditiile în care împrumuta doar o parte din cât are nevoie,
"Este o piata secundara, dar este foarte subtire, nu are lichiditate. Ea poate fi foarte usor manipulata. Creezi o stare care sa îti valideze o tinta de cotatie. Apoi poti sa spui uite cât e, îti cerem si noi. Fenomenul acesta se manifesta si pe piata interna. Bancile nu sunt buni samariteni, vor sa faca profit si basca, sunt în suferinta. E o realitate", spune Daianu.
Miza înclestarii pe dobânzi: venituri de 1,4 mld. euro
Miza este reprezentata de dobânzile încasate de banci pentru finantarea statului. În 2009, Ministerul Finantelor a platit dobânzi în contul datoriei publice de 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), în crestere cu 66% fata de anul 2008. Bancile au avut anul trecut un câstig facil si fara risc, în conditiile în care împrumutau bani de la BNR la dobânzi de 8%-9% pe an si le plasau la stat, la dobânzi de 11% sau chiar 14% pe an.
Dupa primele sase luni din 2010, cheltuielile au urcat cu 21% fata de aceeasi perioada din 2009, adica la 643 de milioane de lei (155 mil. euro), în conditiile în care volumul datoriei publice este în continua crestere.
Şi acum randamentul platit de stat asigura un diferential fata de dobânda BNR, de 6,25% pe an, iar pe piata monetara dobânzile au coborât în ultima luna chiar sub nivelul de 6% pe an.
Principalul argument invocat de analisti este nivelul mai ridicat al dobânzii la care titlurile se tranzactioneaza pe piata secundara - adica între investitorii sau bancile care detin astfel de titluri.
Însa aceasta piata are un volum foarte mic de tranzactii, astfel ca se pune problema cât de relevant este semnalul preluat de aici.
Lupta ramâne deschisa, în conditiile în care statul a reusit pâna acum sa se descurce chiar daca a împrumutat începând din iunie doar jumatate din sumele propuse.
|
Google si Apple, printre cele mai mari companii de IT din lume chemate în justitie pentru încalcarea unor brevete
30 aug 2010 |
O firma detinuta de miliardarul american Paul Allen - unul dintre co-fondatorii companiei Microsoft - a actionat în judecata cele mai mari 11 grupuri americane din domeniul IT, printre care Google, Apple, Facebook si You Tube, pentru încalcarea unor brevete de inventii din domeniul online, scrie Reuters.
Cele 11 companii - AOL, Apple, eBay, Facebook, Google, Netflix, Office Depot, OfficeMax, Staples, Yahoo si YouTube - sunt acuzate ca au încalcat doua brevete detinute de firma lui paul Allen, Interval Licensing, privind o aplicatie de sumarizare a informatiilor dintr-un site de stiri si o alta aplicatie privind pop-up-urile de interes într-un site.
Interval Licensing pretinde ca a acordat de asemenea asistenta si finantare pentru Google în anul 1998, pe atunci o firma neînsemnata.
Google a emis un comunicat în care catalogheaza procesul drept "nefericit", mentionând ca regreta faptul ca " unele firme aleg sa concureze în sala de judecata si nu pe piata libera". Cei de la Facebook au fost mai fermi, avertizând ca procesul este complet "nefondat" si îl vor contra în forta.
|
Americanii cauta petrol în apele turcesti ale Marii Negre
30 aug 2010 |
Grupul petrolier american Chevron a semnat un acord cu societatea nationala de petrol Turkiye Petrolleri pentru explorarea a doua bazine petrolifere din apele teritoriale turcesti ale Marii Negre, potrivit presei locale, citate de Bloomberg . Cotidianul turc Sabah a anuntat ca Chevron si Turkiye Petrolleri vor fi parteneri egali în proiect, însa acordul trebuie ratificat si de guvernul turc.
|
Fiscul din România, Germania si SUA încearca sa rezolve misterul megafirmei de la Brasov cu profit de 3,7 mld. euro
30 aug 2010 |
Noi elemente în scandalul firmei brasovene cu profit de 3,68 miliarde de euro: Registrul Comertului a acceptat înregistrarea societatii fara a verifica evaluarea aportului în natura. Abia sase luni mai târziu a fost facuta o cerere în acest sens, scrie Gândul.
În contradictie cu prevederile legale, la sfârsitul anului 2007, Oficiul Registrului Comertului Brasov a admis înmatricularea societatii American European Marketing & Entreprises, fara a verifica modul de evaluare a aportului în natura de 50 milioane de dolari.
"Avem în derulare o ancheta împreuna cu Fiscul german si cu cel american. Americanii deja ne-au raspuns ca firma nu a desfasurat activitate pe teritoriul SUA", a spus, la solicitarea Gândul, seful ANAF, Sorin Blejnar, referindu-se la American European Marketing & Entreprises.
Chiar daca nu are niciun angajat, aceasta firma înregistrata în satul Fântâna, comuna Hoghiz, judetul Brasov, încadrata în categoria marilor contribuabili din punctul de vedere al Fiscului, a raportat un profit de 3,68 miliarde de euro pentru 2009, de peste 11 ori mai mare decât al Petrom. Cititi mai mult pe www.gandul.info
|
Patronatele nu renunta la salariul minim de 600 de lei. La stat ar putea scadea la 640
30 aug 2010 |
Salariul minim lunar pentru angajatii din sectorul bugetar ar putea scadea anul viitor de la 705 lei la 640 de lei, iar pentru salariatii din sectorul privat ar putea ramâne tot de 600 de lei, ca si anul acesta, potrivit declaratiilor celor care au participat vineri la negocierile dintre patronate si sindicate, mediate de premierul Emil Boc si secretarul de stat din Ministerul Muncii Valentin Mocanu.
În 2010, salariatii din sectorul bugetar au primit minim 705 lei, pe baza legii salarizarii unice care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, exceptând angajatii cu studii superioare care au avut dreptul la un salariu minim de 1.200 de lei.
Pentru anul viitor, cel mai probabil vor fi tot doua salarii minime diferite, unul pentru sectorul bugetar si unul pentru sectorul privat, urmând sa se faca diferentieri în anumite ramuri economice si pentru absolventii de studii superioare.
"Este justificat sa existe doua salarii minime obligatorii, în conditiile în care cei din sectorul privat se mai pot angaja si în alta parte pentru venituri suplimentare, în timp ce angajatii din sectorul public nu mai pot avea alte activitati aducatoare de venit, potrivit cadrului juridic actual", spune Sebastian Oprescu, presedinte al Sindicatului National al Functionarilor Publici (SNFP).
În timp ce patronatele sustin ca vor ramâne ferme pe pozitii si nu vor accepta un salariu minim mai mare de 600 de lei în 2011, sindicatele - atât cele din sectorul bugetar, cât si din mediul privat - se lupta pentru un salariu minim de peste 700 de lei.
Salariul minim pe economie a crescut de aproape sase ori în ultimii zece ani, pâna la echivalentul a 142 de euro în 2010, dar cu toate acestea ramâne printre cele mai scazute din Uniunea Europeana. Doar Bulgaria are în 2010 un salariu mai mic, de 123 de euro, în timp ce Polonia, Cehia sau Slovacia au un salariu minim lunar de peste 300 de euro.
Aproximativ 21% dintre angajatii din mediul privat, adica în jur de 730.000, sunt platiti cu un salariu de sub 750 de lei pe luna, potrivit calculelor ZF pe baza unor statistici din octombrie 2009. Spre comparatie cu companiile detinute integral sau partial de stat, procentul este semnificativ mai mare.
În companiile de stat, doar 1,3% dintre salariati, adica doar 4.400, au sub acest nivel, arata datele Institutului National de Statistica.
Analistii spun ca ponderea salariatilor care încaseaza salarii minime este atât de ridicata în sectorul privat pentru ca multi angajatori prefera sa plateasca diferenta la negru sau prin alte modalitati, precum plata pe persoana fizica autorizata.
Saptamâna aceasta negocierile în privinta salariului minim pe 2011 vor continua, urmând ca, dupa o noua întâlnire cu sindicatele, sa se decida nivelul salariului minim pe economie.
"Parerile sunt diferite între sindicate si patronate, dar Guvernul va media aceasta întâlnire si vom lua o decizie dupa întâlnirea de saptamâna viitoare", a spus vineri primul-ministru Emil Boc, citat de Mediafax.
Boc a sustinut ca exista si patronate care nu se opun cresterii salariului minim pe economie.
"Sunt patronate care propun si sume mai mari de 600 de lei, în diverse conditii si situatii."
|
Ce spun clientii despre încercarea bancilor de a impune marje mai mari: Nu am beneficiat de scaderea Euribor, dar vom fi loviti de cresterea lui
30 aug 2010 |
Odata cu apropierea datei de 21 septembrie, pâna la care bancile trebuie sa modifice toate contractele de credit aflate în derulare, tensiunile dintre clienti si bancheri cresc vertiginos, în disputa fiind modul de calcul al dobânzii, de care va depinde valoarea ratelor care vor fi platite în viitor.
Practic, bancherii încearca sa îsi protejeze veniturile, propunându-le clientilor care au acum credite cu dobânzi variabile, dar în conditii netransparente, formule de calcul în care aplica marje foarte mari peste indicatorii de referinta - Robor sau Euribor. De partea cealalta, clientii îsi doresc sa obtina odata cu schimbarea modului de calcul a dobânzii si o reducere a ratelor, care în multe cazuri au ramas la nivelurile din 2008, în timp ce veniturile lor au scazut.
Indicatorii Robor si Euribor, care reflecta costul la care bancile pot obtine împrumuturi în lei, respectiv în euro, de la alte banci, se afla în prezent la niveluri foarte scazute, tocmai pentru ca BNR si Banca Centrala Europeana au relaxat politica monetara, pentru a contracara criza economica. Pe plan local, bancile au majorat însa dobânzile pentru clienti, motivând prin cresterea costurilor de finantare si cheltuielile mari cu provizioanele pentru împrumuturile nerecuperate. Astfel, bancile au transmis catre clienti problemele lor.
"Cei care au facut eforturi sa-si duca creditele la bun sfârsit au fost pusi în situatia sa plateasca dobânzi marite începând cu anul 2008 si în 2009. Acum, când în sfârsit vin sa se faca niste reglementari firesti pâna la urma, bancile ne pun în fata acte aditionale în care marja bancii este aproape cât dobânda actuala de pe planurile de rambursare, la care se va adauga si un element variabil - Euribor", a comentat pe site-ul ZF Mihai la articolul "BNR recunoaste: Bancherii au trecut de criza aruncând povara pe clienti" din 27 august, unul dintre cele mai comentate articole.
Riscul este ca pe viitor, o eventuala crestere a acestor indicatori sa duca la cresterea ratelor lunare, în conditiile în care multi clienti au ramas oricum supraîndatorati la banci, dupa ce veniturile le-au scazut în criza.
Textul Ordonantei 50 din iunie, care reglementeaza creditele pentru consumatori, cere bancilor sa mentina neschimbate marjele agreate cu clientii, chiar daca acestea se aplicau la indicatori calculati intern de banci, cu valori mai ridicate. Aceasta prevedere ar forta bancile sa reduca drastic dobânzile. Constantin Cerbulescu, presedintele ANPC, le-a transmis însa bancherilor printr-o scrisoare adresata Asociatiei Române a Bancilor (ARB) ca pot sa ajusteze marjele astfel încât nivelul dobânzii sa nu fie afectat de schimbarea modului de calcul.
Spre exemplu, Gabriel A. din Bucuresti a contractat un credit ipotecar în august 2007 de la fosta ABN Amro (în prezent RBS Bank), la o dobânda de 5,75% pe an, fixa în primul an. Din anul al doilea banca îsi rezerva dreptul sa modifice nivelul dobânzii în functie de conditiile de pe pietele financiare, fara sa precizeze însa o formula de calcul. Rata lunara la momentul contractarii creditului era de 350 de euro pe luna. În 2008, banca a majorat dobânda la 7,5% pe an, iar rata a urcat la 418 euro pe luna, nivel la care se afla si în prezent.
Clientul noteaza ca în 2008, când dobânda a fost modificata, nivelul Euribor pentru scadenta de 12 luni era de 5,34% pe an, astfel ca banca avea o marja de 2,16 puncte procentuale. În prezent, indicatorul a coborât însa la 1,4%, astfel ca marja bancii este de 6,1 puncte procentuale.
Potrivit calculelor prezentate de client, daca Euribor va reveni la nivelul din 2008, de peste 5% pe an, iar marja actuala va fi mentinuta prin contract (asa cum ar dori bancherii), rata va urca la 592 de euro.
"Eu ma consider nedreptatit de faptul ca banca nu vrea sa ofere marja de 2,16% aferenta primului an în care dobânda s-a modificat, încercând, ajutata de ARB si ANPC, sa ofere marje de 6%, aferente situatiei actuale. Noi, care nu am beneficiat de scaderea Euribor, acum trebuie sa fim loviti de cresterea lui", subliniaza Gabriel A.
Cititorii ZF despre modificarea reglementarilor de creditare
n "Cei care au facut eforturi sa-si duca creditele la bun sfârsit au fost pusi în situatia sa plateasca
dobânzi marite începând cu anul 2008 si în 2009. Acum, când în sfârsit vin sa se faca niste reglementari firesti pâna la urma, bancile ne pun în fata acte aditionale în care marja bancii este aproape cât dobânda actuala de pe planurile de rambursare, la care se va adauga si un element variabil - Euribor." Mihai
n "Bancile nu au facut absolut nimic în perioada de criza pentru a veni în sprijinul clientilor, dar din contra le-au marit dobânzile abuziv si i-au sicanat cu amenintari cu executarea silita în caz ca întârziau fie si o zi la plata ratei." Alex
n "Nu contest dorinta bancilor de a obtine profit, este o afacere si este normal. Însa bancile îsi uita rolul de sustinere a economiei tarii în care functioneaza, acordând prioritate doar profitului obtinut si repartizat actionarilor." Danutz
n "Fiind în criza, nu înteleg de ce nu se percepe o taxa pe venit mai mare pentru bancherii cu venituri de câteva sute de mii de euro. De ce trebuie sustinut creditul neperformant de noi, când banca a acordat creditul «doar cu buletinul»? De ce sa sustinem cheltuielile de fast si glamour ale bancherilor." FKG
n "Mi-as transfera imediat creditul pe care îl am la o banca ce îmi ofera o dobânda mai mica. Mentionez ca eu sunt bugetara, venitul meu si al sotului au scazut considerabil din iulie, dar deocamdata nu am restante la banca." Manuela M.
n "E identic cu ce a facut statul: n-a fost în stare sa reduca din cheltuieli, deci a marit impozitele. Tot asa si bancile: n-au adus credite noi prea multe, n-au redus cheltuielile prea mult, dar au marit preturile." EU
n "Eu am dobânda de referinta variabila din 2008 si care are aceeasi valoare de atunci. A scazut Euribor, RMO (rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le constituie - n. red.) la valuta, s-a marit bonificatia data de catre BNR la RMO, s-au injectat lichiditati de catre Banca Centrala Europeana si riscul de tara s-a redus de la 700 de puncte de baza la 240 de puncte de baza. Cum ne-au ajutat bancile în aceasta perioada? Ne-au muls ca pe vacile legate în saivane."
|
Cresterea TVA a ridicat veniturile bugetare în iulie cu 7,5%
30 aug 2010 |
Decizia de majorarea a TVA la 24% si cresterea accizelor au determinat o crestere a veniturilor bugetare în iulie cu 7,5% fata de aceeasi luna de anul trecut, la 16 mld. lei, continuând tendinta ascendenta a încasarilor din iunie.În urma acestei evolutii, veniturile colectate la bugetul general au ajuns dupa sapte luni în teritoriul pozitiv pentru prima data în acest an, la 93,3 mld. lei, cu 1,2% peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut.
Analistii BCR remarca majorarea cu 17% a încasarilor din TVA iulie la iulie, estimând ca în lunile urmatoare sunt de asteptat mai multe efecte pozitive de pe urma cresterii cotei la 24%.
TVA aduce cei mai multi bani la bugetul de stat, fiind a doua resursa pentru bugetul general, dupa contributiile sociale. În iulie, încasarile din TVA au ajuns la 3,2 mld. lei, iar sumele adunate la buget din accize au urcat cu 36,2%, la 2 mld. lei. Pe ansamblul primelor sapte luni din acest an, TVA si accizele au adus la buget 19,6 mld lei, respectiv 9,09 mld. lei.
"Cresterea veniturilor din accize pe primele sapte luni dovedeste ca lupta împotriva evaziunii fiscale în domeniul alcoolului si tutunului s-a intensificat", este de parere Eugen Sinca, analist al BCR.
Sumele aduse la buget de TVA au crescut în iulie pentru a doua luna consecutiv, dupa ce în iunie s-a înregistrat o majorare cu 18% fata de iunie 2009. Iunie si iulie nu sunt însa singurele luni din acest an când încasarile din TVA au fost pe plus fata de aceasi perioada din 2009. Cresterea vânzarilor din comert în perioada Pastelui a adus încasarile din TVA pe luna martie în teritoriul pozitiv, majorarea de atunci fiind de peste 15%.
Evolutia din iunie a fost considerata de analisti conjucturala, fiind în principal o consecinta a anuntului facut de autoritati referitor la cresterea TVA-ului, care a determinat o majorare a vânzarilor înainte de scumpirea produselor. Cifra din iunie privind încasarile din TVA a venit si în contextul îmbunatatirii activitatii economice în al doilea trimestru.
Majorarea TVA antreneaza cresterea preturilor si reducerea vânzarilor, cu impact final asupra încasarilor bugetare. Efectul depinde însa si de strategia producatorilor si comerciantilor, daca acestia vor prefera sa vânda mai mult, dar cu un câstig mai mic, decât sa ramâna cu produsele pe raft.
Ministerul Finantelor subliniaza cresterea încasarilor din TVA din iunie si iulie, sustinând totusi ca influenta din majorarea cotei de la 19% la 24% urmeaza a se reflecta începând cu luna august. Ramâne de vazut daca pâna la sfârsitul anului Finantele vor reusi sa colecteze plusul de circa 1 mld. de euro asteptat din cresterea TVA.
"Chiar daca TVA a fost majorata la 24%, veniturile din TVA se situeaza sub nivelul celor de anul trecut, desi o îmbunatatire a fost vizibila, rata anuala crescând de la -3,7% în prima jumatate a anului la -0,8% în primele sapte luni", a comentat Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.
În ceea ce priveste veniturile din accize, Finantele explica cresterea prin majorarea nivelului aplicat de la 1 ianuarie 2010, a cursului mediu leu/euro luat în calcul la plata accizelor pentru anul 2010, precum si prin cresterea cuantumului accizei la unele produse.
Din contributiile sociale, au ajuns la buget în iulie 4,2 mld. de lei, în scadere cu 6,6% fata de aceeasi luna din 2009. Şi încasarile din impozitul pe profit si pe venit au ramas pe minus comparativ cu luna iulie de anul trecut.
Mai cresc arieratele?
Deficitul bugetar a ajuns dupa primele sapte luni ale anului la 20 mld. lei, echivalentul a 3,9% din PIB, dupa ce a urcat în iulie cu aproape 2 mld. lei.
"Cifra indica o slabiciune deoarece semnaleaza o colectare modesta a veniturilor si volume în crestere ale arieratelor. Ultimul aspect e justificat prin emisiuni de titluri de stat sub nivelurile anuntate în luna iulie si de cerinta FMI de la începutul acestei luni ca Ministerul Finantelor sa plateasca arierate în valoare de 2 mld. lei", a mai spus Chidesciuc.
El considera ca situatia actuala a deficitului bugetar este mai precara decât o arata cifra de 3,9% din PIB. "Mai mult, mentinerea nivelul cheltuielilor sub cel agreat cu FMI si în corelatie cu tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB poate fi realizata creând în continuare arierate deoarece tinta este stabilita potrivit metodologiei FMI."
|
Kazahii pregatesc o lovitura strategica la Petromidia
30 aug 2010 |
Rompetrol Rafinare Constanta (RRC), compania care detine rafinaria Petromidia, si-ar putea majora capitalul social cu peste un miliard de euro, actionarii kazahi ai rafinariei fiind hotarâti sa mearga mai departe cu planul de conversie în actiuni a obligatiunilor nerascumparate de la stat, în valoare de circa 517 mil. euro.
În plus, kazahii au propus ca actionarii actuali ai companiei sa poata subscrie o suma egala cu obligatiunile care vor fi convertite în actiuni. Grupul Rompetrol, detinut în proportie de 100% de KazMunaiGaz, controleaza prin diferite entitati peste 98% din actiunile Rompetrol Rafinare.
Asta înseamna ca, daca kazahii vor subscrie la rândul lor 500 mil. euro în majorare, statul nu doar ca va fi actionar minoritar la Petromidia, dar va avea o participatie de sub 33%.
"Compania este obligata conform Legii 31/1990 sa ofere drept de preferinta si în cazul conversiei obligatiunilor în actiuni", explica Cristian Dutescu, avocat specializat în piata de capital.
Ministrul finantelor Sebastian Vladescu a declarat joia trecuta ca statul nu vrea sa devina actionar minoritar la Petromidia si ca va insista ca Rompetrol sa-si plateasca întreaga datorie, de 570 mil. euro, chiar în rate. De cealalta parte, kazahii spun ca au platit 54 mil. euro si pentru restul sumei vor da statului actiuni la rafinarie.
|
Cum arata bilantul ministrilor care ar fi trebuit sa scoata România din criza
30 aug 2010 |
Ziarul Financiar a rezumat plusurile si minusurile ministrilor cabinetului Boc. Guvernul a trecut la restructurare, dar din pacate doar în ultimul moment, iar masurile de relansare economica si eficientizare a actului administrativ lipsesc.Având în vedere discutiile tot mai intense privind o posibila remaniere la 1 septembrie, Ziarul Financiar a facut bilantul ministrilor unuia din cele mai contestate cabinete din 1989 încoace.
ZF a pus în balanta, în cazul fiecarui ministru, trei lucruri care pot fi notate cu plus si trei care sunt notate cu minus.Care sunt aprecierile care vor cântari în balanta care decide cine pleaca si cine ramâne în Guvern se va sti miercuri.Cert este ca în sânul principalului partid de guvernamânt, PDL, se vorbeste ca opt-noua ministri ar putea sa-si piarda functiile.
Numai ca UDMR, prin vocea vicepremierului Marko Bela, a sustinut, la finele saptamânii, ca reprezentantii sai din Cabinet, patru la numar din totalul de 16, nu vor fi schimbati si nici Gabriel Oprea, ministrul apararii, al carui partid, Uniunea Nationala pentru Progresul României, este la guvernare, nu are de gând sa plece. Acest lucru înseamna ca ministrii PDL vor fi cei din rândurile carora se va pleca.
Mai multi lideri de vaza ai PDL au sustinut la finele saptamânii ca cei doi vor pleca din Executiv.
Miercuri va avea loc o întâlnire între grupurile parlamentare ale PDL, presedintele Traian Basescu si membrii Guvernului în frunte cu Emil Boc.
"Eu cred ca analizele sunt deja facute. Pe 1 septembrie trebuie sa se prezinte o anumita situatie (...) si, mai mult ca sigur, ca o astfel de remaniere se va face. Printre cei vizati ar putea fi cei care au fost tintele presei si ale conducerii PDL, ministrul muncii, ministrul finantelor", a precizat pentru Mediafax deputatul Valeriu Tabara. "PDL a acceptat propunerile de austeritate ale Guvernului, a sprijinit în Parlament acest guvern, acum trebuie sa vedem rezultatele", a declarat si deputatul Sulfina Barbu.
Liderul grupului senatorial PDL Traian Igas a sustinut ieri ca echipa guvernamentala ar trebui sa fie împrospatata pentru a da un suflu nou Guvernului, aratând ca unii ministri au avut unele nesincronizari si nenumarate bâlbe. Exista însa si voci care spun ca remanierea nu trebuie grabita.
Prim-vicepresedintele PDl Theodor Stolojan a spus ca evaluarea ministrilor va fi facuta de primul-ministru si nu de presedintii partidelor care i-au propus si a apreciat ca schimbarea unor ministri pentru ca unii sau altii au devenit nerabdatori nu e o idee buna.
|
Peste 12.000 de români au mai mult de 100.000 euro în banci
27 aug 2010 |
Aproape 1.000 de români au aparut în plus în ultimul an în evidentele bancilor cu depozite de peste 100.000 de euro, în pofida recesiunii care a subtiat veniturile, totalul celor care pot fi încadrati în categoria de top a clientilor de private banking depasind 12.000.
Valoarea totala a depozitelor constituite de românii bogati la banci a ajuns la jumatatea anului la echivalentul a 4 mld. euro.
Dupa ce la începutul anului dobânzile la depozite au scazut agresiv, în ultimele luni bancile au preferat sa plateasca mai mult pentru resursele atrase decât sa piarda din clienti.
Valoarea depozitelor garantate mai mari de 100.000 de euro a crescut în al doilea trimestru cu 4,4% fata de primele trei luni ale anului, conform datelor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.
Din ce în ce mai multe banci s-au orientat spre asa-numitul segment de "affluent banking" format din clienti cu venituri peste medie, vazuti ca o sursa de comisioane în schimbul unor servicii suplimentare, în conditiile în care creditul de retail nu-si revine.
BCR, cea mai mare banca dupa active, are în portofoliu circa 50.000 de clienti cu active financiare cuprinse între 40.000 si 200.000 de euro sau care obtin venituri lunare între 1.500 si 10.000 de euro si carora vrea sa le ofere servicii bancare preferentiale.
În ultimii ani, bancile locale care ofera servicii de private banking nu au mai publicat informatii privind portofoliile de clienti, lupta fiind din ce în ce mai dura pentru atragerea unei averi spre administrare.
Bancherilor le este acum mult mai usor sa-si convinga clientii cu disponibilitati importante sa-si aduca banii în depozite pentru ca spre deosebire de anii trecuti posibilitatile de investitii cu un risc moderat si un randament mare sunt mult limitate.
În plus, incertitudinile mari legate de evolutia economiei au taiat apetitul de consum, inclusiv pentru cei bogati. Spre exemplu, în primele cinci luni ale anului s-au vândut doar 21 de automobile de lux (marci precum Bentley, Ferrari sau Maserati), ceea ce înseamna ca pe întregul an totalul s-ar putea opri la 50. În 2009, s-au vândut 74 de automobile de lux, în scadere dramatica de la 270 în 2008.
|
Bursa americana scade, în asteptarea previziunilor Fed privind evolutia economiei
27 aug 2010 |
Indicii bursieri americani au închis sedinta de joi cu scaderi de pâna la 1,1%, pe fondul perspectivelor pesimiste legate de evolutia economiei, scrie Reuters.
Presedintele Fed, Ben Bernanke (foto) va tine un discurs vineri, în care va atinge, probabil, problema perspectivei incerte a economiei. Guvernul american ar putea revizui estimarea preliminara de crestere a Produsului Intern Brut pentru cel de-al doilea trimestru, în lumina datelor recente slabe referitoare la starea economiei.
Indicele industrial Dow Jones a scazut cu 0,7%, coborând sub pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima data dupa 6 iulie, iar Standard & Poor's 500 si Nasdaq au pierdut 0,8%, respectiv 1,1% din valoare.
|
Directorul CFR si-a dat demisia, la o zi dupa ce a fost trimis în judecata de DNA
27 aug 2010 |
Directorul general al CFR SA, Emil Sabo, si-a dat vineri demisia din functia pe care o ocupa din februarie, dupa ce a fost trimis în judecata, alaturi de alte persoane, pentru o frauda de 700.000 de euro, comisa în 2005, scrie Mediafax.
Demisia survine anuntului de joi al Directiei Nationale Anticoruptie, care l-a trimis în judecata pe Sabo pentru fapte petrecute în 2005, când era angajat al firmei private Activ Invest.
În locul sau a fost numit la conducerea companiei directorul general adjunct Viorel Scurtu, care va ocupa functia interimar, a anuntat CFR SA.
Sabo este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, cu consecinte deosebit de grave.
DNA sustine ca firma la care lucra Sabo, Activ Invest, a fost interpusa fictiv în circuitul operatiunilor de revânzare a unor automotoare catre CFR Calatori, cu singurul scop de a se majora pretul vehiculelor fata de valoarea comerciala reala a acestora. Cititi mai mult despre demisia directorului CFR pe www.mediafax.ro
|
Şeful serviciului tehnic de la Maternitatea Giulesti a fost retinut de procurori
27 aug 2010 |
Şeful serviciului tehnic de la Maternitatea Giulesti, Vasile Dima, a fost retinut pentru 24 de ore, vineri, de procurorii Parchetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) în dosarul penal legat de producerea incendiului din 16 august, scrie Mediafax.
Vasile Dima era responsabil de supravegherea si verificarea instalatiilor din Spitalul "Panait Sârbu" si de instructajul angajatilor cu privire la respectarea normelor de protectie contra izbucnirii incendiilor.
Procurorii vor formula propunere de arestare preventiva a lui Vasile Dima, pe care o vor înainta instantei Judecatoriei Sectorului 6.
Şeful serviciului tehnic de la Maternitatea Giulesti a fost citat, vineri, la Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a da declaratii în aceasta cauza.
"Raportul tehnico-stiintific al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) de determinare a incendiului a stabilit ca împrejurare principala co-existenta unor conductori electrici improvizati. (...) Incendiul a avut doua faze. Prima în mediul normal, însa s-a extins foarte rapid în momentul în care a intrat în contact cu aerul comprimat si oxigenul scurs în salon", a declarat, luni, procurorul sef Marius Iacob. Cititi mai mult pe www.mediafax.ro
|
Revansa lui Adibas: un producator chinez de încaltaminte ataca cele mai puternice marci mondiale
27 aug 2010 |
"Calugarii straini dau povete mai bune", spune un vechi proverb chinezesc stiut de orice client dintr-un magazin Adidas din Shanghai. Într-o piata în care majoritatea marfurilor produse local sunt ieftine si atât, iar calitatea este sinonima mai mereu cu brandurile internationale, un producator chinez de încaltaminte ataca pozitia detinuta de marci consacrate mondial, scrie Financial Times.
Producatorul de încaltaminte sportiva Li Ning, companie care poarta numele gimnastului care a aprins flacara olimpica la Jocurile din 2008, a urcat pe locul doi în China, în functie de vânzari, depasind Adidas, si se pregateste sa se lupte acum de la egal la egal cu Nike, o miscare ce ar putea reprezenta o piatra de hotar pentru tara care este perceputa în prezent doar ca exportator de lucruri ieftine.
În China exista putine companii care au reusit sa se impuna în fata unor competitori cu renume mult mai puternic, printre acestea numarându-se producatorul de computere Lenovo si Huawei (echipamente pentru telecomunicatii).
"Multi occidentali sunt de parere ca firmele chineze nu stiu sa-si promoveze produsele. Acest lucru nu este adevarat", comenteaza, Shaun Rein, analist la o companie de cercetare în marketing din Shanghai. " Li Ning a depasit Adidas pe unele piete din China pentru ca vinde produse într-o gama de pret mai buna, la o calitate comparabila", spune Rein.
Tom Doctoroff, analist la divizia chineza a JWT, spune ca Li Ning nu concureaza de fapt cu Adidas si Nike însa câstiga teren puternic pentru ca se adreseaza unui segment de consumatori cu venituri mai reduse, în timp ce marcile occidentale au ignorat aceasta piata, în ciuda declaratiilor de extindere. " Poate ca nu manânca din aceeasi placinta, însa bucata producatorilor locali creste mult mai repede decât cea a brandurilor internationale", spune Doctoroff.
|
Cum a cucerit Republica Moldova inimile afaceristilor din Vest
27 aug 2010 |
Principalii investitori din Republica Moldova provin din Olanda - cu 17,5% din totalul ISD-urilor, Cipru si Italia, tari urmate de Rusia si România - cu o cota de 7,7 si respectiv 6,6%. La un volum de investitii de 2,6 miliarde de dolari atras din anii '90 pâna în prezent, aportul vecinului de la vest, România, a fost de 170 de milioane de dolari.
Cifrele pot parea mici, însa pentru statul cu o economie de circa 5 miliarde de dolari în 2009, potrivit Fondului Monetar International, atragerea de investitii straine directe si mizarea pe exporturi reprezinta singura sansa reala de dezvoltare.
Autoritatile de la Chisinau spun ca pâna în prezent investitiile din Româania au fost modeste, însa se asteapta ca pe viitor situatia sa ia o turnura pozitiva. "Filiera româneasca va fi importanta în ceea ce priveste investitiile straine directe", afirma Lazar, ministrul economiei, care recunoaste ca situatia politica a influentat relatiile economice între cele doua state vecine, si mai spune ca "desi mediul nu a fost unul prietenos, au fost depasite barierele, iar trecutul rusinos a ramas în urma".
Investitorii romani din Republica Moldova sunt în principal companii cu capital strain, care, dupa ce au intrat pe piata locala, acum limita estica a Uniunii Europene, si-au îndreptat atentia spre est, directia de integrare europeana. Cele mai importante nume românesti aflate pe lista investitorilor din Republica Moldova sunt momentan BCR, Raiffeisen Leasing, BT Leasing, Rompetrol si Petrom, potrivit ministrului economiei.
|
Vladescu le spune strainilor ca România a iesit din recesiune
27 aug 2010 |
România a iesit deja din recesiune si este pe calea cea buna, i-a anuntat ieri dimineata pe investitorii straini Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, într-o interventie televizata în direct la canalul international de business Bloomberg.
Întrebat când crede ca România va "iesi confortabil din recesiune si va începe sa creasca", Vladescu a raspuns cu o usoara ezitare: "Ei bine, deja am facut-o. În trimestrul al doilea din acest an am avut o crestere foarte, foarte mica. Pentru prima data dupa sase trimestre cu scadere, în al saptelea am avut o crestere de 0,3%, asa încât sunt optimist ca mergem pe calea cea buna."
Totusi, fata de trimestrul II din 2009 economia a ramas pe scadere, cu minus 0,5% din PIB. O crestere pasagera de 0,1% trimestru la trimestru a mai fost consemnata în trimestrul III al anului trecut.
De altfel, Vladescu a ignorat si prognoza de scadere a PIB cu 1,9% pe 2010 luata în calcul la recenta rectificare bugetara. Este pentru prima data de la preluarea actualului mandat când ministrul finantelor adopta un asemenea ton optimist, dupa ce în mod constant în primavara si pâna la mijlocul verii îsi exprimase numeroase rezerve privind sansele de revenire a economiei în acest an si chiar perspectivele pentru 2011.
Afisând un aer zâmbitor, acum el se declara încrezator ca "masurile dificile" luate de Guvern - taierea salariilor din sectorul bugetar cu 25% pentru ultimele cinci luni ale anului si majorarea TVA la 24% - vor echilibra veniturile bugetului, iar deficitul va ramâne sub 7% din PIB anul acesta.
Dupa sapte luni, deficitul s-a ridicat la 3,9% din noul PIB prognozat la 512 miliarde de lei (120 mld. euro).
"Da, sunt încrezator. România s-a confruntat cu o situatie foarte dificila în 2009 si anul acesta, a trebuit sa facem fata multor provocari, dar sentimentul meu este astazi ca suntem pe calea cea buna." Prezentat de Bloomberg drept "economist si politician", ministrul cu statut de tehnocrat în guvernul Boc s-a aratat la fel de încrezator si în privinta succesului pe care ar urma sa-l aiba revenirea României pe pietele financiare internationale spre sfârsitul acestui an.
"Prima emisiune de obligatiuni în euro din acest an a fost un succes, am strâns 1 mld. euro si ne asteptam sa avem succes si cu emisiunea de la sfârsitul anului. România va continua finantarea echilibrata a deficitului între piata interna si cea externa", a spus ministrul, fara a reactiona la comentariile moderatoarei de la Londra privind dificultatile întâmpinate de Finante în încercarile de a atrage lichiditati în lei.
Întrebat care este temerea sa cea mai mare, având în vedere ca România este atât de legata de economiile din Vest si se poate pune problema unei a doua caderi în recesiune, Vladescu a raspuns:
"Nu, nu pentru România. Teama mea cea mai mare pentru anul acesta este riscul de a considera ca perioada dificila s-a încheiat si de a fi mai optimisti decât e necesar."
|
|
|
| Parteneri |
|
|
Autentificare
Inregistrare
Publica un anunt!
Anunturi favorite
Flux RSS
Reclame